Home » Știință » Stephen Hawking a avertizat că ”superoamenii” ne vor înlocui. Avea dreptate?

Stephen Hawking a avertizat că ”superoamenii” ne vor înlocui. Avea dreptate?

Stephen Hawking a avertizat că ”superoamenii” ne vor înlocui. Avea dreptate?
Publicat: 21.10.2018
Păstrând tradiţia fizicienilor faimoşi care fac afirmaţii despre subiecte dincolo de aria lor de specialitate, Hawking a declarat, într-un eseu publicat post-mortem pe 14 octombrie în Sunday Times, că omenirea riscă să fie înlocuită de „superoameni” modificaţi genetic. Însă, unii experţi îl contrazic.

Conform fizicianului, cercetările destinate îmbunătăţirii sănătăţii şi a vieţii umane vor fi în ultimă instanţă corupte. Se va începe modificarea oamenilor pentru a trăi mai mult, pentru a fi mai inteligenţi sau pentru a fi mai agresivi.

„Odată ce au apărut aceşti superoameni, vor începe probleme politice majore cu oamenii neîmbunătăţiţi care nu vor putea ţine pasul. Probabil vor dispărea sau vor ajunge irelevanţi”, a scris Stephen Hawking.

Fizicianul nu este singurul care a descris acest scenariu îngrijorător. În prezent, editarea genetică disponibilă pentru oameni a tratat probleme medicale severe. Pentru bolile incurabile şi letale, doctorii au modificat genele oamenilor pentru a preveni bolile. Au mai existat şi experimente în China, unde schimbările genetice se transmit de la o generaţie la alta pentru a preveni transmiterea bolilor ereditare. Specialiştii în bioetică susţin că tehnologia genetică poate duce la diferite probleme, potrivit Live Science.

Cea mai urgentă nu este aceea a „superoamenilor”. Cea mai importantă problemă cu terapia genetică este că nu e înţeleasă pe deplin, conform NHGRI (National Human Genome Research Institute). Cercetătorii nu cunosc toate efectele secundare posibile ale editării genetice sau riscul acestor schimbări pe mai multe generaţii. Mai mult, „în transferul genetic persoanele afectate de această procedură încă nu există. Astfel, potenţialii beneficiari nu sunt într-o poziţie să-şi dea acordul sau să refuze procedura”, au precizat cei de la NHGRI.

Mai există şi riscul că dacă editarea genetică ar fi devenit o procedură mai răspândită, ar fi disponibilă numai celor bogaţi, iar eforturile de a preveni  bolile genetice ar putea fi confundate cu eforturile de creare de oameni îmbunătăţiţi, au precizat specialiştii de la National Institutes of Health.

Cercetătorii de la University of Missouri Center for Health Ethics au publicat un document în care, în aceeaşi notă, se ridică posibilitatea ca eforturile de eliminare a bolilor genetice să ducă la eradicarea eugenică a oamenilor cu dizabilităţi. De asemenea, conform acestora, într-o societate în care fiinţele umane sunt îmbunătăţite, „modelele” anterioare riscă să devină irelevante.

„Dacă vrei să sperii oamenii cu o tehnologie, ai face previziuni ca acelea”

Totuşi, cu cât un argument de bioetică se apropie de lumea imaginată de Hawking, cu atât previziunile devin mai vagi, pentru că ştiinţa mai are cale lungă până în acel moment. Iar acum, acest tip de narativă este doar o paranoie confuză, conform biologului Matthew Willmann, biolog şi director al Plant Transformation Facility de la Cornell University.

„M-a frustrat când am citit ce a scris Hawking pentru că, pentru mine, dacă vrei să sperii oamenii cu o tehnologie care are unele efecte pozitive uimitoare pentru omenire, ai face previziuni ca acelea”, a precizat cercetătorul.

Însă, o lume ca cea imaginată de Hawking este posibilă din punct de vedere teoretic, a recunoscut Willman. „S-ar putea întâmpla? Da. Dar sunt multe lucruri care au loc pentru a împiedica să se întâmple”, a mai adăugat biologul.

Instituţiile ştiinţifice şi guvernele dezvoltă coduri etice stricte şi legi care ar reglementa editarea genetică. Acestea ar fi incredibil de greu de evitat fără ca lumea să nu-şi dea seama.

Mai mult, genetica este prea complicată şi complexă pentru a fi utilizată uşor în scopuri malefice. „Poţi edita doar atunci când ai suficientă informaţie despre funcţionarea genelor”, a precizat Willman.

În studiile sale, a putut crea plante cu trăsături genetice specifice doar prin crearea multor plante cu malformaţii genetice grave. De-a lungul timpului, cercetătorul şi colegii săi şi-au dat seama ce fac anumite gene şi cum acestea pot fi modificate pentru a obţine rezultatele dorite. Dar experimentele au fost posibile pentru că „plantele nu plâng”, aşa cum a declarat biologul.

Un proiect similar pe oameni ar dura mult mai mult şi ar fi extrem de greu de realizat într-o societate modernă.

Îngrijorarea lui Stephen Hawking se găseşte şi la cei care au expertiza să facă aceste previziuni, anume specialiştii în bioetică, dar un asemenea scenariu este prea vag şi îndepărtat, iar astăzi există probleme etice mai urgente.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Ultima lucrare a lui Hawking poate fi cheia către înţelegerea teoriei universurilor paralele

Şapte lucruri surprinzătoare despre Stephen Hawking pe care puţini le cunosc

Ce gest a făcut Stephen Hawking înainte de fi imobilizat în scaun cu rotile

Stephen Hawking susţine că ştie ce s-a întâmplat înainte de apariţia timpului

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii