Premiul Nobel pentru Chimie 2018 a fost acordat savanţilor Frances H. Arnold, George P. Smith şi Sir Gregory P. Winter ”pentru valorificarea puterii evoluţiei”

Academia Regală Suedeză a decis să acorde Premiul Nobel în Chimie 2018 pentru două descoperiri. Jumătate cercetătoarei Frances H. Arnold pentru „evoluţia dirijată a enzimelor” şi cealaltă jumătate cercetătorilor George P. Smith şi Sir Gregory P. Winter pentru „natura bacteriofagă a peptidelor şi anticorpilor”.

Puterea evoluţiei este scoasă în evidenţă cu ajutorul diversităţii vieţii. Laureaţii în Chimie de anul acesta au folosit această putere pentru beneficiul omenirii. Enzimele produse prin evoluţia dirijată sunt folosite pentru a crea o serie lungă de produse de la combustibili bio la medicamente. Anticorpii pot evolua într-o manieră în care pot combate bolile autoimune iar, în unele cazuri, pot reprezenta un remediu pentru cancerul în metastază.

• Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
• O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase

În 1993, Frances Arnold a realizat prima evoluţie dirijată a enzimelor, care sunt proteine ce catalizează reacţii chimice. De atunci, cercetătoarea a rafinat metodele care acum sunt folosite la scară largă pentru a crea noi catalizatori. Aplicaţiile enzimelor create de Arnold includ substanţe chimice mai ecologice şi sunt relevante pentru producţia de combustibili bio.

În 1985, George Smith a dezvoltat o metodă elegantă prin care bacteriofagele – virusuri care infectează bacteriile – pot fi folosite pentru a crea noi proteine. Gregory Winter a folosit această metodă pentru evoluţia dirijată a anticorpilor, cu scopul de a produce noi substanţe farmaceutice. Primul medicament bazat pe această metodă, adalimumab, a apărut în 2002 şi este folosit pentru artrită reumatoidă şi psoriazis. De atunci, metoda a produs anticorpi care pot neutraliza toxine, remedia boli autoimune şi pot vindeca, în unele situaţii, cancere în metastază.

Suntem în primele etape ale evoluţiei dirijate, care, în diferite moduri, aduce beneficii omenirii.

Frances H. Arnold s-a născut în 1956 în Pittsburgh, Statele Unite. Şi-a obţinut doctoratul în 1985, la University of California, Berkeley. În prezent, este cercetătoare la California Institute of Technology din Pasadena, SUA. Este doar al cincilea om de ştiinţă femeie care a câştigat Premiul Nobel pentru Chimie, ultimul fiind câştigat în urmă cu 76 de ani.

George P. Smith s-a născut în 1941 în Norwalk, Statele Unite. Şi-a susţinut teza de doctorat în 1970 la Harvard University. În prezent, este cercetător la University of Missouri, Columbia, SUA.

Sir Gregory P. Winter s-a născut în anul 1951 în Leicester, Marea Britanie. Şi-a obţinut doctoratul în 1976 la Cambridge, Marea Britanie. În prezent, este cercetător la MRC Laboratory of Molecular Biology din Cambridge, Marea Britanie.

Anul trecut, Jacques Dubochet, Joachim Frank şi Richard Henderson au fost recompensaţi cu Premiul Nobel pentru Chimie de Academia Regală Suedeză de Ştiinţă pentru elaborarea metodei microscopice crio-electronice care determină structura biomoleculelor în soluţie.

În 2016, Academia Regală Suedeză de Ştiinţă a decis să acorde Premiul Nobel pentru Chimie lui Jean-Perre Sauvage din cadrul Universităţii din Strasbourg, Franţa, Sir J. Fraser Stoddart din cadrul Universităţii Northwestern, Evanston, IL, Statele Unite ale Americii, şi lui Bernard L. Feringa din cadrul Universităţii din Groningen, Olanda.

Laureaţii Nobel din 2016 au fost premiaţi pentru dezvoltarea maşinăriilor moleculare care în prezent sunt de mii de ori mai subţiri decât firul de păr. Acesta a fost oferit cercetătorilor în semn de recunoaştere a succesului acestora în crearea de legături între molecule pentru a proiecta orice de la motorul unei maşini la muşchi la scară restrânsă (detalii aici).

În 2015, cercetătorii suedez Tomas Lindahl, american Paul Modrich şi turco-american Aziz Sancar au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului, potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.

Chimia a fost cea mai importantă ştiintă în propria muncă a lui Alfred Nobel, chimist, inventator, dar şi mare industriaş cu afaceri în domeniul producţiei de armament. Punerea în practică a invenţiilor sale şi întregul proces industrial din fabricile sale se bazau pe cunoştinţe în domeniul chimiei şi, de aceea, chimia a fost al doilea domeniu de acordare a premiilor, după fizică, menţionat de Nobel în testamentul său.

Din 1901 până în 2017, au fost 178 de laureaţi ai celor 109 Premii Nobel pentru Chimie, recompensa nefiind acordată în anii: 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 şi 1942.

Până în 2017, doar patru femei au primit acest premiu: 1911 – Marie Curie (care aprimit şi Premiul Nobel pentru Fizică în 1903), 1935 – Irène Joliot-Curie (fiica Mariei Curie şi soţia lui Frédéric Joliot), 1964 – Dorothy Crowfoot Hodgkin şi în 2009 – Ada Yonath.

Frederick Sanger a primit Nobelul pentru Chimie de două ori (în 1958 şi în 1980).

Hitler le-a interzis la trei laureaţi să primească premiul Nobel

Cel mai tânăr laureat a fost Frédéric Joliot, care avea 35 de ani când a primit premiul în anul 1935, împreună cu soţia sa Irène Joliot-Curie, iar cel mai vârstnic laureat în chimie a fost John B. Fenn, care avea 85 de ani în anul 2002, când a primit premiul.

Doi laureaţi în Chimie au fost forţaţi de autorităţi să refuze premiul. Adolf Hitler a interzis laureaţilor germani Richard Kuhn, în 1938, şi Adolf Butenandt, în 1939, să primească premii Nobel. De asemenea, şi germanului Gerhard Domagk, laureat în Fiziologie şi Medicină în anul 1939 i s-a interzis să-şi accepte premiul. Toţi şi-au putut primi mai târziu Diploma Nobel şi Medalia Nobel, dar nu şi premiul în bani.

Luni (1 octombrie), în cadrul decernării Premiului Nobel pentru Medicină, care fost primul din sezonul 2018, laureaţii au fost cercetătorii James P. Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirea unei terapii împotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar (detalii aici).

Ieri (2 octombrie), Premiul Nobel pentru Fizică a fost câştigat de savanţii Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland „pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii optice” (detalii aici).

Sezonul Nobel 2018 va continua, vineri, 5 octombrie, cu premiul pentru pace, singurul atribuit în Norvegia. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 8 octombrie.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 9 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (circa 940.500 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.