Câştigătorii Premiului NOBEL 2018 pentru FIZICĂ sunt Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland ”pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii optice”

Academia de Ştiinţe din Suedia a decis să ofere Premiul Nobel pentru Fizică 2018 „pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii optice”.

Invenţiile acestora au revoluţionat fizica laserelor. Obiecte extrem de mici şi procese extrem de rapide apar acum într-o nouă lumină. Aplicaţiile nu sunt doar în fizică, ci şi în chimie, biologie şi medicină, domenii care au nevoie de instrumente de precizie.

• Un profesor a calculat cum arată halba perfectă de bere!
• NASA a descoperit „o pereche de ochi” înfricoșători în spațiu, care se uită fix la noi

Arthur Askin a inventat pensetele optice care pot „apuca” particule, atomi şi molecule cu „degetele” lor din laser. De asemenea, penseta poate prinde virusuri, bacterii şi celule vii, care pot fi examinate şi manevrate fără să fie deteriorate. Pensetele optice au creat oportunităţi în întregime noi pentru observarea şi controlarea maşinăriei vieţii.

O realizare majoră a avut loc în 1987, când Ashkin a folosit pensetele pentru a prinde bacterii vii fără să le rănească. Datorită invenţiei acestuia, pensetele optice sunt folosite la scară mare pentru investigarea maşinăriei vieţii.

Gérard Mourou şi Donna Strickland au deschis calea spre o nouă clasă de lasere cu impulsuri scurte şi mai intense. Tehnica elaborată de aceştia duce la noi oportunităţi de cercetare, având şi aplicaţii medicale şi industriale la scară mare; spre exemplu, milioane de intervenţii chirurgicale la ochi pot fi realizate cu precizie mai mare.

Articolul lor revoluţionar a fost publicat în 1985, reprezentând piatra de temelie a tezei de doctorat a Donnei Strickland. Noua tehnică, numită ”chirped pulse amplification” (CPA), a devenit metoda standard pentru crearea laserelor de intensitate ridicată.

Arthur Ashkin s-a născut în 1922 în New York, Statele Unite. A obţinut doctoratul în 1952 la Cornell University, SUA. În prezent, este cercetător la Bell Laboratories din Holmdel, Statele Unite.

Gerard Mourou s-a născut în 1944, în Albertville, Franţa. Şi-a obţinut diploma de doctorat în anul 1973. Cercetătorul a avut o contribuţie esenţială pentru crearea Laserului de la Măgurele, ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics). În perioada 2009-2010 au fost analizate propunerile de proiecte la nivelul Comisiei Europene, fiind vorba de 40 de laboratoare din 13 ţări. Câştigătorii au fost România, Republica Cehă şi Ungaria. Astăzi, Mourou este cercetător la Ecole Polytechnique, Palaiseau, Franţa şi University of Michigan din Ann Arbor, Statele Unite.

Donna Strickland s-a născut în 1959 în Guelph, Canada, şi şi-a obţinut titlul de doctor în 1989 la Universitatea Rochester din Statele Unite. Este prima femeie din ultimii 55 de ani care câştigă Premiul Nobel pentru Fizică. În prezent, este cercetătoare la University of Waterloo, Canada.

Ieri (1 octombrie), în cadrul decernării Premiului Nobel pentru Medicină, care fost primul din sezonul 2018, laureaţii au fost cercetătorii James P. Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirea unei terapii împotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar (detalii aici).

În 2017, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat savanţilor Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip. S. Thorne „pentru contribuţii decisive la detectorul LIGO şi pentru observaţiile undelor gravitaţionale”.

Laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică din 2016 au fost David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz, premiul fiind acordat pentru „descoperirile teoretice despre fazele tranziţiilor topologice şi  fazele topografice ale materiei”. Aceştia au studiat fazele neobişnuite şi stările materiei, precum superfluidele, superconductorii şi straturile magnetice, iar cu ajutorul muncii lor, oamenii de ştiinţă pot explora fazele neobişnuite ale materiei

În 2015, premiul Nobel pentru Fizică le-a fost atribuit cercetătorilor Takaaki Kajita (Japonia) şi Arthur B. McDonald (Canada), pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă.

Din 1901, premiul pentru Fizică a fost acordat de 111 ori şi au fost 207 de laureaţi, între care doar două femei: Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer. De 50 de ori premiul a fost acordat unui singur laureat. Totodată, John Bardeen a primit un Nobel pentru Fizică de două ori.

Cel mai tânăr dintre laureaţii Premiilor Nobel a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu tatăl său, în 1915. Cel mai vârstnic laureat  este Raymond David Jr., care avea 88 de ani când a primit premiul pentru fizică, în 2002.

Sezonul Nobel 2018 va continua, miercuri (3 octombrie), cu premiul pentru Chimie.

Câştigătorul premiului Nobel pentru Pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri (5 octombrie). Premiul Nobel pentru Economie va fi decernat luni, 8 octombrie.

Premiul pentru Literatură de anul acesta este anulat.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (circa un milion de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii pentru Fizică primesc o medalie care reprezintă Natura, în forma unei zeiţe, asemănătoare cu Isis, care iese dintre nori şi are în mâini cornul abundenţei, iar vălul care îi acoperă faţa austeră este susţinut de Geniul Ştiinţei.

Pe medalie este inscripţionat un citat inspirat din Vergilius Aeneid: Inventas vitam juvat excoluisse per artes (Invenţiile îmbogăţesc viaţa, pe care arta o înfrumuseţează), iar mai jos este gravat numele laureatului. Designul apartine lui Erik Lindberg.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Numele nominalizaţilor şi alte informaţii despre aceştia sau despre procesul de selecţie nu pot fi făcute publice timp de 50 de ani.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Fizica a fost primul domeniu de acordare a premiilor menţionat în testamentul lui Alfred Nobel, prin care savantul şi omul de afaceri suedez hotăra ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii”.