Studiul, condus de astronomul Michael Sori, marchează prima dată când rata activităţii criovulcanice a fost calculată în urma observaţiilor, iar descoperirile pot ajuta la rezolvarea unui mister cu privire la munţii lipsă ai lui Ceres, scrie Phys.
Descoperit în 2015 de nava spaţială Dawn a NASA, vulcanul de gheaţă înalt de 5 kilometri, Ahuna Mons, se ridică singur peste suprafaţa lui Ceres. Tânăr din punct de vedere geologic, muntele este de 200 de milioane de ani, însemnând că, deşi nu mai erupe, a fost activ în trecutul regent.
Tinereţea şi singurătatea vulcanului a reprezentat un mister. Părea improbabil ca Ceres să fie inactivă de-a lungul timpului şi dintr-o dată să erupă într-un singur loc. Dar dacă alţi vulcani s-au ridicat pe suprafaţa lui Ceres, unde sunt aceştia acum? De ce este Ahuna Mohs atât de singură?
Sori şi colegii săi au căutat să răspundă la aceste întrebări. Chiar de anul trecut, într-o lucrare anterioară, echipa de astronomi a indicat o posibilă prezenţă a vulcanilor din trecutul geologic al planetei pitice, dar au fost şterşi de un proces natural numit „relaxare vâscoasă”. Materialele vâscoase, precum mierea sau răşina, pot începe ca o bulă groasă, dar greutatea bulei face ca forma să se schimbe într-una turtită. „Rocile nu fac asta în condiţii normale de temperatură şi în ere geologice, dar gheaţa da”, a precizat Sori.
Pentru că Ceres este alcătuită din rocă şi gheaţă, Sori a urmărit teoria că formaţiunile de pe planeta pitică curg şi se mişcă sub propria greutate, într-un mod similar cu cel al gheţarilor de pe Terra. Deşi Ceres nu are temperaturi mai mari de -34 de grade Celsius, aceasta variază pe suprafaţă.
„Polii lui Ceres sunt suficient de reci astfel încât un munte de gheaţă nu s-ar turti, dar ecuatorul este suficient de cald pentru ca un munte de gheaţă să se relaxeze în timp geologic”, a adăugat Sori.
Simulările computerizate au arătat că teoria lui Sori este adevărată: criovulcanii de la poli supravieţuiesc pentru o eternitate, în timp ce la ecuator, criovulcanii au cea mai rapidă rată de turtire.
Comparând simulările cu observaţiile realizate de Dawn, Sori a putut determina vârsta lor. Volumul vulcanilor a fost estimat prin studierea topografiei, iar prin combinarea vârstei şi volumului, echipa a fost capabilă să calculeze şi rata cu care criovulcanii se formează pe Ceres.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Au fost descoperiţi compuşi organici pe suprafaţa lui Ceres. Ar putea exista viaţă extraterestră
Descoperire uimitoare cu privire la materia organică de pe Ceres: originea acesteia este nativă
Planeta pitică Ceres ascunde un secret impresionant. Ce s-a descoperit pe suprafaţa acesteia – VIDEO
Procesul bizar de pe suprafaţa lui Ceres. Planeta pitică are vulcani de gheaţă