Anterior, specialiştii au mai putut observa formarea unui hexagon, însă la o altitudine mult mai joasă. Conform Live Science, modul în care se formează aceste hexagoane la diferite altitudini reprezintă încă un mister pentru cercetători.
Sonda Cassini operată de NASA a ajuns în sistemul lui Saturn în 2004, moment în care era vară în emisfera sudică şi iarnă în cea nordică. În acel moment, sonda a documentat vortexul circular de la altitudine înaltă produs doar la polul sud al planetei.
Anterior observaţiilor lui Cassini, sonda Voyager a prezentat în 1980 existenţa hexagoanelor de la altitudine joasă din regiunea polului nord al planetei. Hexagonul este considerat un curent de lungă durată asociat rotaţiei lui Saturn, similar cu modul în care rotaţia Pământului influenţează curenţii polari.
Sursa- NASA/JPL-Caltech/SSI/Hampton University
În momentul descoperirii, Cassini nu şi-a putut utiliza instrumentele pentru a surprinde, în imagini, fenomenul din cauza temperaturilor extrem de reduse de la polul nord de -158 de grade Celsius. Aşadar, Cassini a fost nevoită să aştepte vara pentru a realiza observaţiile. „Un an de pe Saturn este echivalentul a 30 de ani pământeni, aşadar iernile sunt lungi. Planeta a început să iasă din perioada de iarnă abia în 2009”, a declarat Sandrine Guerlet, coautoare a studiului din cadrul Dynamic Meteorology Library, Franţa.
Pe parcursul misiunii sale, Cassini a reuşit să înregistreze imagini atât cu hexagoanele inferioare, cât şi cele superioare de pe Saturn. Discrepanţa dintre fenomenele de la polii lui Saturn i-a făcut pe specialişti să considere că polii planetei sunt supuşi unor procese diferite, aceştia fiind asimetrici .
Vortexul observat recent pe Saturn nu s-a format dintr-o singură coloană hexagonală gigant deoarece curenţii de pe Saturn se schimbă drastic în funcţie de altitudine.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: