Reuşită excepţională! Teoria relativităţii propusă de Einstein funcţionează chiar şi în cazul unei găuri negre supermasive

După 26 de ani de observaţii a fost descoperit că steaua denumită S2 a orbitat în jurul găurii negre la o distanţă extrem de mică (în termeni astronomici) şi s-a comportat exact cum prezice teoria relativităţii. 

Eclipsa de Lună din 27 iulie, vizibilă din România. Tot ce trebuie să ştii despre cea mai lungă eclipsă totală din acest secol

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Conform Science Alert, rezultatul ştiinţific este obţinut în urma combinării tehnologiei, observaţiilor şi calculelor matematice. „Este pentru a doua oară când observăm trecerea apropiată a S2 în jurul găurii negre din centrul galaxiei. Însă, de această dată, datorită instrumentelor îmbunătăţite am reuşit să observăm o stea la o rezoluţie fără precedent”, a declarat astrofizicianul Reinhard Genzel, din cadrul Institutului Max Planck. 

„Ne-am pregătit intens pentru acest moment în ultimii şapte ani deoarece am vrut să profităm de această oportunitate pentru a observa efectele relativităţii generale”, a adăugat el. 

Există trei astfel de stele S ce orbitează în apropierea lui Sagittarius A*, ce are o masă echivalentă cu cea a 4 milioane de sori. Două dintre ele orbitează la aproximativ 14 ore lumină de centrul galaxiei, aproximativ de patru ori distanţa dintre Soare şi Neptun. Deşi distanţa pare mare, în termeni astronomici este relativ mică, având în vedere că este vorba despre o gaură neagră cu o forţă gravitaţională uriaşă. 

Efectul lui Sgr A* este atât de mare încât aduce steaua la o viteză de 25 de milioane de kilometri pe oră, aproximativ de trei ori viteza luminii. Atunci când S2 este atât de aproape, conform relativităţii, efectul gravitaţional al găurii negre ar trebui să întindă lumina stelei pe o lungime de undă mai lungă, către capătul roşu al spectrului electromagnetic. 

Pentru a observa fenomenul, specialiştii au utilizat mai multe instrumente: Very Large Telescope SINFONI, GRAVITY şi NACO, toate au senzori cu infraroşu ce pot penetra particulele de praf care înconjoară regiunea. 

Cu ajutorul instrumentelor, specialiştii au măsurat velocitatea şi au cartografiat orbita lui S2 în timp ce se deplasa în jurul lui Sgr A*. Măsurătorile au dezvăluit clar prima dovadă directă a capacităţilor teoriei relativităţii lui Einstein, chiar şi în cazul găurilor negre supermasive. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: