Studiul, condus de Himadri Pakrasi şi Maitrayee Bhattacharyya-Pakrasi, a fost publicat recent în revista mBio.
Metoda tradiţională de a crea îngrăşământ este costisitoare şi ineficientă, dar se bazează pe azot, pe departe cel mai abundent element din atmosferă, relatează Phys.
Astfel, cercetătorii au modificat o bacterie care poate folosi gazul din atmosferă – un proces cunoscut ca „fixare” de azot – într-un pas important spre modificarea plantelor care pot face acelaşi lucru.
„Cianobacteriile sunt singurele bacterii care au un ritm circadian”, a precizat Pakrasi. Bacteriile acestea fotosintetizează în timpul zilei, transformând lumina solară în energie chimică pe care o pot folosi drept combustibil şi fixează azotul noaptea, după înlăturarea unei părţi mari de oxigen creat în timpul fotosintezei.
Echipa a luat anumit gene de la Cyanothece, responsabilă pentru acest mecanism zi-noapte şi le-a pus la o altă cianobacterie, anume Synechocystis, pentru ca şi aceasta să poată lua azotul din aer.
Următorul pas pentru echipă este să determine detaliile procesului şi să vadă mai exact care sunt genele necesare pentru fixarea azotului. Apoi, colaborarea cu botaniştii va fi esenţială pentru aplicarea acestei metode la plante.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
VIDEO. Cum poţi transforma resturile de mâncare în îngrăşământ în doar 24 de ore