În experimentele din cadrul studiului publicat în Nature Physics, cercetătorii germani au folosit un gaz alcătuit din atomi de litiu pe care l-au răcit semnificativ. La o anumită temperatură, starea gazului s-a schimbat brusc: a devenit un superconductor, adică poate conduce curentul electric fără nicio rezistenţă. Fizicienii indică existenţa şi unei faze de tranziţie. Schimbarea bruscă similară are loc şi atunci când apa îngheaţă, scrie Phys.
Gazul de litiu are o stare mai ordonată în faza sa de tranziţie, ceea ce include formarea perechilor Cooper, care sunt perechi de doi atomi care se comportă ca o singură particulă, lucru valabil la un nivel superficial.
Totuşi, la nivel fundamental, aceste perechi se comportă diferit faţă de atomi: se deplasează împreună şi o pot face fără să se lovească de atomi sau de alte perechi. Acesta este motivul pentru superconductivitate. Dar ce se întâmplă atunci când exciţi perechile?
„Am aprins gazul cu radiaţie de microundă”, explică Michael Kohl de la Institutul de Fizică de la Universitatea Bonn. „Acest lucru ne-a permis să creăm o stare în care perechile au început să vibreze, iar calitatea superconductivităţii a oscilat foarte repede: într-un moment gazul era un bun superconductor, iar într-altul unul foarte slab”.
Oscilaţia perechilor Cooper corespunde cu bosonul Higgs descoperit la CERN în 2013. În această stare este foarte instabil, iar doar câteva echipe de cercetare l-au putut produce.
Experimentele permit o cunoaştere a anumitor proprietăţi fizice a bosonului Higgs. Spre exemplu, fizicienii speră că studiile ca acesta să le permită să înţeleagă mai bine degradarea extrem de rapidă particulei.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: