Carenţa de fier este cel mai des întâlnită la femei cu vârsta între 25 şi 35 de ani şi la copiii de până în 5 ani, dar este adesea nediagnosticată. Deşi are simptome clare, acestea sunt de multe ori ignorate de pacienţi sau confundate cu simptomele altor boli.
Simptomele carenţei de fier sunt: oboseală mentală, iritabilitate, ameţeală sau pierderea rapidă a concentrării1, epuizare fizică, capacitate fizică redusă.
Alte semne ale carenţei de fier pot fi: paloarea, căderea părului, unghiile friabile şi ulceraţiile bucale.
De aceea, această deficienţă poate avea un impact direct asupra activităţii zilnice, motiv pentru care testarea nivelului de fier din organism în contextul semnelor şi simptomelor de mai sus este esenţială.
Testarea nivelului de fier din organism este importantă pentru că deficienţa de fier evoluează în timp. De la un nivel al fierului apropiat de parametrii normali, poate ajunge la carenţă de fier fără anemie şi în forma cea mai severă, la carenţa de fier însoţită de anemie.
Conform unui studiu de piaţă realizat pentru Vifor Pharma, 12% dintre respondente nu şi-au testat niciodată nivelul de fier din organism, iar 27% dintre ele nu şi-au mai testat nivelul de fier în ultimii doi ani. Însă 61% dintre persoanele intervievate şi-au testat recent nivelul de fier şi, dintre acestea, 22% au fost diagnosticate cu anemie şi 19% cu lipsă de fier.
Cauzele carenţei de fier
„Femeile care sesizează simptome aparent fără explicaţie precum oboseală, ameţeli, lipsă de concentrare ar trebui să meargă la medic şi să îşi facă analizele de sânge cât mai repede, pentru a depista la timp o eventuală carenţă de fier în organism. Cauzele carenţei de fier sunt legate fie de o alimentaţie cu un conţinut insuficient de fier, care nu poate acoperi nevoile organismului, fie sunt determinate de anumite boli care duc la pierderi semnificative de fier, aşa cum sunt bolile cronice. De asemenea, anumite afecţiuni pot influenţa modul în care fierul este absorbit de organism sau limitează absorbţia acestuia, aşa cum lipsa de fier poate influenţa negativ afecţiuni pre-existente. Carenţa de fier poate fi ţinută sub control, însă diagnosticarea precoce este esenţială”, a explicat dr. Oana Inţă, medic cardiolog la Fundaţia pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecţiuni Cardiovasculare (FOBAC).
Alte cauze posibile ale carenţei de fier sunt: pierderea de sânge (inclusiv în perioada menstruaţiei), inflamaţia, anumite medicamente sau dieta. În anumite perioade, când organismul are mai multă nevoie de fier, precum în copilărie sau în perioada adolescenţei, dar şi pe durata sarcinii, nevoia de fier a organismului creşte, ceea ce poate duce la instalarea carenţei de fier.
O dată detectată carenţa de fier, trebuie găsite cauzele ei, nu doar tratată, pentru că în multe cazuri tratamentul cu fier nu este suficient, nefiind absorbit dacă nu se tratează şi cauza.
„Trebuie identificat motivul pentru care este carenţă de fier. Pentru femeia tânără trebuie un consult ginecologic, să nu fie o patologie de natura asta, o evaluare gastroenterologică, să nu fie o pierdere digestivă sau o boală intestinală care să se asocieze cu o lipsă a absorbţiei fierului”, afirmă dr. Oana Inţă.
Carenţa de fier, un efect şi al bolilor auto-imune
Carenţa de fier poate să fie şi un efect al bolii celiace, a poliartritei reumatoide, a bolii Crohn – o boală intestinală inflamatorie de cauză neclară. „În general, orice boală inflamatorie cronică se asociază cu anemie, pentru că, în inflamaţia prelungită, fierul este blocat la nivelul celulelor şi nu mai poate să fie folosit de corp în a forma hemoglobină”, mai spune dr. Oana Inţă.
În cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, anemia şi carenţa de fier sunt des întâlnite, circa jumătate dintre aceştia având una dintre cele două. „Pacienţii cardiaci au şi anumite medicamente în schema lor de tratament care favorizează anemia. Beneficiază frecvent de anti-agregante plachetare şi anti-coagulante, deci substanţe care interferă cumva coagularea sângelui şi asta poate, uneori, pe leziuni mici sau chiar mai rar, pe o mucoasă indemnă, să determine mici sângerări de la nivelul tractului digestiv sau urinar şi atunci este destul de frecvent”, a precizat dr. Oana Inţă, medic cardiolog la FOBAC.
Alimentele bogate în fier şi alimentele care blochează absorbţia lui
În privinţa alimentelor cu un conţinut mare de fier, medicul recomandă ficatul, carnea de pui, de curcan, fructele de mare, peştele, spanacul, broccoli, linte şi mazăre. „Este important să asociem alimentele bogate în fier cu alimente bogate în vitamina C, pentru că favorizează absorbţia fierului. Fierul vegetal se absoarbe un pic mai greu decât fierul animal. Astfel că, dacă vrem să luăm fier din vegetale, trebuie să luăm şi mai multă vitamina C din fructe, din legume, din citrice sau ardei. Se poate şi cu supliment de vitamina C, dar poate că mai sănătos este din alimente”, detaliază medicul cardiolog.
Calciul este, însă, o barieră pentru absorbţia fierului. „Vorbim despre calciul din lactate. Astfel că dacă ştim că avem un deficit de fier şi vrem o dietă bogată ca să absorbim fierul suficient, ar trebui ca la masa la care avem alimente bogate în fier să evităm să folosim lactate, dar şi ceai sau cafea în timpul mesei respective. Acestea din urmă să fie consumate la distanţă de câteva ore pentru ca fierul din carne sau vegetale să poată fi absorbit. Dacă nu ţinem cont de asta, absorbţia fierului este înjumătăţită”, conchide dr. Oana Inţă.