„Deşi ştiam că un anumit tip de particulă este responsabilă pentru fenomen, sursa precisă a sa a fost o enigmă de la prima descoperire, acum aproape 20 de ani”, a precizat Jane Greaves, astronom la Universitatea Cardiff din Ţara Galilor şi autorul principal al studiului publicat recent în Nature Astronomy.
„Până acum, cel mai bun candidat pentru aceste emisii era reprezentat de o clasă de molecule organice, anume hidrocarburile aromatice policiclice, molecule pe bază de carbon găsite în spaţiul interstelar şi recunoscute de lumina particulară observată în infraroşu. Nanodiamantele, în particular cele hidrogenate, emit în mod natural în aceeaşi porţiune a spectrului, dar la o lungime de undă diferită, relatează Phys.
O serie de observaţii realizate cu ajutorul GBT (Green Bank Telescope) din West Virginia şi ATCA (Australia Telescope Compact Array) asupra a trei surse clare de lumină AME, discurile protoplanetare din jurul stelelor tinere cunoscute ca V892 Tau, HD 97048 şi MWC 297, a dus la concluzia că moleculele organice nu reprezintă sursa misterioasă a luminii AME, ci mai degrabă nanodiamantele hidrogenate, care se formează în mod normal în discurile protoplanetare şi care sunt găsite pe meteoriţii care au căzut pe Terra.
Astfel, modelele statistice susţin cu tărie premiza conform căreia nanodiamantele sunt abundente în jurul stelelor tinere, fiind responsabile şi pentru emisiile anomale de microunde.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Astronomii au descoperit cea mai îndepărtată galaxie de Pământ
Astronomii au descoperit o galaxie ce orbitează Calea Lactee
Astronomii au descoperit o nouă galaxie. Sistemul stelar are o caracteristică deosebită
Cum s-au format galaxiile? O descoperire fascinantă rescrie teoriile curente