Top 10 aspecte mai puţin cunoscute despre tabelul periodic

List Verse prezintă o listă cu 10 aspecte mai puţin cunoscute despre tabelul perioadic.

Mendeleev a fost ajutat

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Dimitri Mendeleev / Credit foto: arhivă

Tabelul periodic este utilizat încă din 1869, atunci când a fost creat de Dimitri Mendeleev. Însă eforturile sale au fost ajutate de către cercetătorii europeni ce au ajutat la adăugarea multor elemente. Deşi Mendeleev este considerat părintele tabelului periodic, el nu a documentat toate elementele ce se regăsesc în tabel. 

Adăugări recente

Tabelul periodic nu s-a schimbat atât de mult din 1950. Dar pe 2 decembrie 2016 au fost adăugate patru noi elemente: nihoniu (elementul 113), moscoviu (elementul 115), tennessine ( elementul 117) şi oganesson (elementul 118). Noile adăugări au fost prezentate în iunie 2016, dar au fost necesare cinci luni pentru a fi evaluate. 

Fiecare element este denumit după oraşul sau statul în care a fost descoperit, în afară de oganesson ce a primit această denumire în onoarea fizicianului rus Iuri Oganesian.

Fără ”J”

Singura litera ce nu apare în tabelul periodic este ”J”

Elemente realizate de om

În prezent, există 118 elemente în tabelul periodic. Dintre acestea 90 de elemente se regăsesc în natură, iar 28 sunt create de om. Omul sintetizează elemente încă din 1937, în tabelul periodic acestea se situează între elementul 93 şi 118. În acest grup sunt cuprinse şi câteva elemente ce se regăsesc foarte rar în natură şi se creează deseori în laborator, lucru valabil şi pentru elementele 43, 61, 85 şi 87.

137

La mijlocul secolului XX, cercetătorul renumit Richard Feynman  a afirmat că descoperirea elementului 137 este imposibilă deoarece cantitatea de protoni şi electroni nu ar putea fi calculată. Numărul 137 în chimie este considerat ca valoarea constantei finale, definită prin probabilitatea că un electron ar putea absorbi un proton. Teoretic, elementul 137 ar trebui să conţină 137 de electroni şi o capacitate de 100% de absorbţie a protonilor. Electronii elementului ar orbita la viteza luminii, iar elementul 139 ar trebui să orbiteze mai repede decât viteza luminii. 

De asemenea, numărul 137 ar putea reprezenta trei domenii importante din fizică: viteza luminii, mecanica cuantică şi electromagnetismul. Încă din 1900, cercetători au teoretizat că 137 va reprezenta nucleul Teoriei Marii Unificări. 

Din ce este compusă denumirea?

Sursă foto: arhivă

Aproape fiecare element are o denumire cu o anumită semnificaţie. Majoritatea denumirilor elementelor sunt alese din cinci categorii. Una dintre ele este reprezentată de cercetători faimoşi. De asemenea, elementele pot fi denumite şi după locurile în care au fost descoeprite (americiu, germaniu). O altă categorie ce poate denumi un element este reprezentată de planete. Uraniul a fost descoperit la scurt timp după ce Uranus a fost observată. Elementele mai pot fi denumite din mitologie. De exemplu titaniul este denumit după titanii greci. 

În cele din urmă există denumiri ce descriu proprietăţile elementelor. Argonul este derivat din cuvântul grecesc argos ce înseamnă ”leneş” sau ”inactiv”. 

Inscripţii nefericite

Mendeleev reuşise să adune nenumărate elemente, dar avea nevoie de o abordare sistematică pentru a le aranja. Acesta a apelat la jocul de cărţi solitaire pentru a organiza tabelul pe categorii. Mendeleev a scris greutatea atomică pentru fiecare element separat pe carduri index şi apoi a început jocul de solitaire. A aranjat elementele în funcţie de proprietăţile sale specifice, apoi a aranjat aceste elemente în funcţie de greutatea atomică.

Fără gaze nobile

Atunci când argonul a fost izolat pentru prima oară în 1894, nu putea fi încadrat în niciuna dintre coloanele tabelului, aşadar pentru a nu face alte modificări Mendeleev a decis să ignore existenţa elementului. Însă argonul nu a fost singurul element lăsat în urmă. Radonul, neonul, kiptonul, heliul şi xenonul, tuturor le-a fost negată existenţa. După mai mulţi ani de rearanjare a categoriilor, aceste elemente denumite gaze nobile au fost adăugate în tabelul periodic. 

Compuşii romantici

Dacă copiaţi întregul tabel periodic pe o foaie din care tăiem toate elementele din coloanele din mijloc, apoi împăturim o dată Grupul IV, descperim elementele ce pot forma compuşi. Elementele ce se ”întâlnesc” atunci când împătureşti foaia sunt cele ce sunt stabile atunci când sunt combinate. Acestea au structuri electronice complementare ce permit combinarea a două elemente. 

Carbonul

Aproximativ 20% din greutatea organismelor vii este carbon. De asemenea, fiecare atom de carbon din corpul tău a fost cândva parte a dioxidului de carbon din atmosfră. De asmenea, carbonul este un super-element din Tabelul periodic şi cel mai răspândit din univers. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: