De asemenea, astronomii au stabilit un nou record al celui mai vechi oxigen detectat în Univers, aflat la 13,28 de miliarde de ani distanţă sau la 500 de milioane de ani după Big Bang, scrie Science Alert.
În ciuda faptului că obiectele atât de îndepărtate şi vechi sunt dificil de observat şi studiat, astronomii au folosit ALMA (Atacama Large Millimetre/submillimetre Array) din Chile pentru a observa galaxia îndepărtată MACS1149-JD1.
Deşi slabe, cercetătorii au putut găsi indicii ale existenţei oxigenului în galaxia aflată la 13,28 de miliarde de ani de Terra. Descoperirea a fost verificată de Very Large Telescope al ESO.
„Această detectare împinge frontierele Universului observabil”, a precizat Takuya Hashimoto, conducătorul principal al studiului de la Universitatea Osaka Sangyo şi de la Observatorul Astronomic Naţional din Japonia.
Oxigenul are o importanţă crucială, întrucât la începutul Universului nu exista, apărând odată cu formarea stelelor. Altfel spus, ar trebui stele ca oxigenul să existe. Mai mult, este nevoie de moartea stelelor pentru ca oxigenul conţinut să fie eliberat. Apoi, elementul devine ionizat de radiaţia altor stele, strălucind în infraroşu. Pentru ca oxigenul să producă radiaţie în infraroşu în MACS1149-JD1, galaxia ar fi trebuit deja să producă o generaţie de stele care au trăit şi au murit.
„Galaxia este văzută aşa cum arăta la 500 de milioane de ani după Big Bang şi avea deja o populaţie de stele mature”, a precizat Nicolas Laporte de la University College London, unul dintre cercetătorii din cadrul studiului.
Pentru a afla cât de devreme au existat stele în galaxie, astronomii au folosit date de la două telescoape spaţiale, Hubble şi Spitzer. Astfel, au descoperit că luminozitatea galaxiei ar fi foarte bine explicată cu ajutorul unui model în care primele stele s-au format cu 250 de milioane de ani înainte de timpul observat al galaxiei, ceea ce înseamnă că stelele s-au format mai devreme decât putem observa în mod normal cu telescoapele.
„Cu MACS1149-JD1, am putut vedea istoria dincolo de limitele pe care le puteam detecta cu ajutorul metodelor existente. Există un optimism cu privire la apropierea momentului în care vom fi martori direcţi la naşterea luminii stelare”, a precizat Richard Ellis, astrofizician la University College London şi co-autor al lucrării.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Stelele au apărut cu 140 de milioane de ani mai târziu decât se credea
O descoperire a unei echipe de cercetători demonstrează că teoria formării stelelor este greşită
De unde vine numele de Big Bang, fenomenul prin care a fost creat Universul?