Un avantaj evident al acestei abordări este că ţesutul artificial nu creează reacţii adverse din partea sistemului imunitar şi, datorită inovaţiei recente, are beneficiile ţesutului tradiţional: creşte şi se regenerează.
Echipa internaţională condusă de profesorul Simon P. Hoerstrup, de la Universitatea Zurich, a atins un punct important în ingineria medicală, reprezentând un pas important pentru a trata pacienţii care au nevoie de noi valve, scrie Science Daily.
Demersul face parte din proiectul finanţat de UE intitulat LifeValve, iar pentru prima dată, utilizând simulările computerizate, savanţii au putut determina cum cresc valvele realizate din culturi de celule umane într-un model de animal mare (oaia). „Mulţumită simulărilor, putem optimiza modelul şi compoziţia valvelor inimii şi putem crea implanturi personalizate în terapii”, a precizat Heorstrup.
Rezultatele au fost publicate în jurnalul de specialitate Science Translational Medicine.
Un mare avantaj al noii proteze este faptul că, în cazul copiilor cu defecte la naştere, valva creşte odată cu acesta, nefiind nevoie de mai multe intervenţii chirurgicale pe parcursul copilăriei şi adolescenţei până la maturizare.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Cum ajung mulţi români să facă boli de inimă
Ştiinţa ajunge la o concluzie intuită de mulţi: se poate muri de la ”inimă frântă”
INTERVIU: cum să ai o inimă sănătoasă? Sfaturile unui cardiolog cunoscut
De ce poţi face atac de inimă chiar dacă nu ai colesterolul mărit?