”Mini-creierele” umane tridimensionale scot la iveală fundamentul genetic al bolilor mintale majore

Acest studiu al cercetătorilor de la Brigham and Women’s Hospital vine în contextul în care bolile mintale majore, precum schizofrenia, depresia severă şi tulburarea bipolară au o cauză genetică comună, scrie Science Daily.

Până acum, nu a existat o metodă care să analizeze efectele genei DISC1 la oameni, iar testele pe animale au fost în mare parte irelevante atunci când se aplicau unui model uman. „Mini-creierele ne pot ajuta să studiem dezvoltarea cerebrală”, a precizat Tracy Young-Pearse, una dintre membrele echipei de cercetare. „Comparativ cu metodele tradiţionale care ne-au permis să studiem celulele umane în culturi bidimensionale, aceste culturi ne permit să investigăm structura tridimensională şi funcţia celulelor pe măsură ce se dezvoltă, furnizându-ne mai multe informaţii decât am putea obţine cu o cultură tradiţională”.

• Pământul ar fi putut fi devastat de explozii spațiale „invizibile”
• Singur de Crăciun? Iată cum poți transforma liniștea într-un aliat pentru echilibrul emoțional

Cu ajutorul instrumentului de editare genetică, CRISPR-Cas9, savanţii au modificat activitatea genei DISC1, creând mutaţia văzută în studiile asupra familiilor care au suferit de aceste boli. Apoi, echipa a comparat mini-creierele „mutante” cu grupul de control al mini-creierelor normale.

Mini-creierele cu mutaţii au avut perturbări structurale mai mari, comparativ cu organoidele în care DISC1 a rămas intact. Spus mai exact, spaţiile umplute cu fluid, numite ventricule, din mini-creierele modificate erau mai numeroase şi mai mici decât cele din mini-creierele grupului de control.

„Prin producerea organoidelor cerebrale din celule stem, am putut controla cu atenţie aceste experimente. Ştim că orice diferenţe pe care le vedem sunt din cauza mutaţiilor în gena DISC1 pe care le-am introdus”, a precizat Young-Pearse. „Prin observarea modului în care mutaţiile genei DISC1 afectează morfologia şi expresia genetică a organoidelor cerebrale, întărim legătura dintre mutaţia din DISC1 şi bolile mintale, furnizând noi căi de investigaţie a acestei relaţii”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Persoanele cu un IQ ridicat pot suferi de boli mintale

Un studiu amplu confirmă: creativitatea este asociată cu tulburările mintale

În urma unei simple analize a sângelui, medicii ar putea detecta două boli mintale grave

Un grup de cercetători a implantat ”mini-creiere” în rozătoare, iar efectele ulterioare au fost uimitoare