Într-o premieră mondială, cercetătorii au descoperit o nouă formă a structurii ADN

De la descoperirea formei cunoscute a ADN-ului, s-a observat că lanţurile mai scurte ale materialului genetic pot apărea şi în alte forme, cel puţin în laborator, iar savanţii suspectează că aceste forme diferite pot avea un rol important în cum şi când este „citit” codul ADN, relatează Science Daily.

Noua descoperire a fost publicată în jurnalul de specialitate Nature Chemistry şi demonstrează că forma ADN-ului poate fi extrem de diferită faţă de helixul dublu cunoscut.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

„Acest nou studiu ne aminteşte că pot exista structuri total diferite de ADN care pot fi importante pentru celulele noastre”, a precizat Daniel Christ, un membru al echipei de cercetare.

Fiind numit i-motif (motive în forma literei I), acesta „reprezintă un nod în patru al ADN-ului”, a precizat Marcel Dinger, un alt savant care a participat la studiu. „În cadrul structurii, literele C de pe acelaşi şir de ADN se leagă între ele, ceea ce este o structură diferită faţă de cea clasică, unde literele de pe şirurile opuse se recunosc între ele şi unde C-urile se leagă de G-uri” (alături de A şi T, C şi G reprezintă părţi din informaţia genetică care oferă instrucţiuni precise cu privire la modul în care corpurile noastre se construiesc şi funcţionează).

Până acum, noua structură a fost observată in-vitro, în condiţii de laborator şi nu în interiorul celulelor. De fapt, savanţii au discutat pe seama existenţei naturale a acestor structuri – dezbatere care s-a încheiat odată cu această descoperire.

Cercetătorii au reuşit să detecteze structura cu ajutorul unui instrument extrem de precis – un fragment dintr-o moleculă de antibiotic.

Credit: Chris Hammang

„Ce ne-a uimit cel mai mult este că am putut vedea structurile verzi (imaginea de mai sus) – motivele în forma literei I – care apăreau şi dispăreau, astfel că ştim că se formează, dizolvă şi se formează din nou”, a precizat Mahdi Zeraati, conducătorul studiului.

Cercetătorii au arătat că structurile se formează în anumite puncte din ciclul vieţii celulare, adică în faza G1 târzie, unde ADN-ul este „citit”. De asemenea, au mai arătat că motivele în I apar în zone unde ADN-ul controlează dacă genele sunt activate sau nu şi în telomeri, secţiunile din extremitatea cromozomilor care sunt importante în procesul de îmbătrânire.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

În ADN-ul oamenilor există virusuri vechi de 100 de milioane de ani. Unele au origini ”extraterestre”

Descoperire REMARCABILĂ realizată de cercetătorul român Dan Graur. Doar 25% din ADN-ul uman este funcţional

Un studiu a scos la iveală că ADN-ul ”inutil” din organisme are totuşi un rol crucial

Revoluţie în domeniul digital: cum ADN-ul poate stoca acum toate datele din lume. ”Este ceva ce poţi ţine într-o camionetă”