ADN-ul satelit este alcătuit din secvenţe de cod genetic extrem de simple şi repetitive. Deşi reprezintă o mare parte din genomul nostru, acest ADN nu conţine instrucţiuni pentru a realiza anumite proteine, relatează Futurity.
Mai mult decât atât, natura repetitivă face ca genomul să fie mai puţin stabil şi mai susceptibil la apariţia unor afecţiuni. Până recent, savanţii credeau că „genele-gunoi” nu au niciun scop real.
„Dar nu am fost convinşi de ideea că acesta este doar un deşeu genetic”, a precizat Yukiko Yamashita, autorul principal al studiului. „Dacă nu avem nevoie de el şi dacă nu ne oferă niciun avantaj, atunci evoluţia ar fi scăpat de el. Dar acest lucru nu s-a întâmplat”.
Cercetătorii au înlăturat D1, o proteină care leagă acest ADN-satelit, din muşte aparţinând speciei Drosophila melanogaster. Astfel au descoperit că „celulele germene”, care devin spermă sau ouă, mor în urma procesului de înlăturare.
Analizele au scos la iveală că celulele care mureau formau micro-nuclee care includeau părţi din genomul nucleului. Fără întregul genom încapsulat în nucleu, celulele nu puteau supravieţui.
Echipa a efectuat experimente similare şi pe şoareci, având acelaşi rezultat. Similaritatea rezultatelor i-a făcut pe savanţi să considere că ADN-ul despre care se credea că este inutil are totuşi un rol important şi în alte organisme, inclusiv la oameni.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: