Un motiv să nu ne mai temem de dentist pe viitor: un nou tratament poate vindeca măselele fără să fie nevoie de plombe

Atunci când acestea au fost aplicate pe leziuni dentare create artificial în condiţii de laborator, produsul a remineralizat smalţul, scrie Science Alert.

„Remineralizarea ghidată de peptide este o alternativă sănătoasă la metodele stomatologice actuale”, a precizat Mehmet Sarikaya, unul dintre savanţi.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Smalţul este produs de un tip de celulă numit ameloblast. Acestea secretă proteinele care formează smalţul în perioada în care dintele se află încă în gingie. Din păcate, odată ce procesul se termină, iar dintele a apărut, ameloblastele mor, chiar dacă smalţul continuă să se deterioreze.

Într-o măsură foarte mică, smalţul poate fi remineralizat cu ajutorul salivei, a pastei de dinţi cu fluor şi a aditivilor din apa potabilă, dar odată ce o cavitate devine vizibilă pe dinte, trebuie tratată la stomatolog, ceea ce înseamnă curăţarea zonei de carie şi plasarea unei plombe, un material care să imite structura dintelui.

Pentru a dezvolta acest remediu, echipa a studiat una dintre proteinele care sunt produse de ameloblaste. Numite amelogenine, aceste proteine joacă un rol cheie în controlarea formării smalţului. Echipa a creat peptide bazate pe această proteină şi au creat astfel un ingredient activ pe care l-au aplicat pe leziuni. Tratamentul a dus la crearea unui nou strat de smalţ în zona demineralizată, integrându-se cu smalţul de dedesubt.

Ca o comparaţie, au tratat leziuni similare cu fluor, dar tratamentul cu peptide a rezultat în remineralizarea unui strat mai gros de smalţ, care imita structura sănătoasă de dinainte de leziune.

Experimentul a fost realizat doar în condiţii de laborator şi nu în teste clinice, dar cercetătorii susţin că acesta va fi următorul pas. De asemenea, dacă afecţiunea dintelui este mai severă, ajungând la nerv şi la ţesutul de sub smalţ, va fi nevoie de plombă.

Se propune utilizarea lui în parte ca remediu, pentru afecţiunile minore, dar şi ca prevenire, în forma unei paste de dinţi pentru a minimiza riscurile apariţiei cariilor şi a altor leziuni similare.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Ţi-e frică de dentist? Specialiştii în neuroştiinţe dezvăluie care este cauza

Încă un motiv să nu ne mai plângem de dentist: în trecut se foloseau proteze dentare cu dinţi reali. Primul preşedinte american a cheltuit o avere pentru acestea

Tehnologia ne ajută să scăpăm de frica de dentist

Un nou dispozitiv ar putea alunga definitiv teama de dentist