CRE (carbapenem-resistant Enterobacteriaceae), numită şi „bacteria de coşmar”, nu sunt doar rezistente la antibiotice, aşa cum se întâmplă în multe situaţii, ci şi sunt şi extrem de letale, omorând până la 50% dintre pacienţii infectaţi, potrivit Live Science.
Doctorii compară răspândirea bacteriei cu un incendiu care este dificil de stăpânit după ce s-a răspândit. De aceea, specialiştii încearcă noi abordări de a opri bacteriile rezistente la antibiotice.
În acest sens, în primele nouă luni ale lui 2017, ARLN (Antibiotic Resistance Laboratory Network) a testat mai mult de 5.700 de mostre de bacterii rezistente la antibiotice, inclusiv CRE, prelevate din spitale şi alte facilităţi medicale din toată ţara. Dintre cele 1.400 de mostre cu CRE, 221 (15%) aveau un tip neobişnuit de rezistenţă la antibiotice.
„Am fost surprins de numărul bacteriilor cu rezistenţa neobişnuită la antibiotice”, a precizat Anne Schuchat, cercetătoarea care a condus proiectul. „Este mai mult decât m-am aşteptat”.
Atunci când cercetătorii au detectat un caz de rezistenţă la antibiotice, aceştia au analizat şi alţi pacienţi din acel loc pentru a vedea dacă există şi alte infecţii „silenţioase” – erau infectaţi, dar nu prezentau simptome. Au dezvăluit că 1 din 10 pacienţi erau infectaţi, însemnând că „rezistenţa neobişnuită s-a răspândit şi putea să continue să se răspândească dacă rămânea nedetectată”, a precizat Schuchat.
Până acum, astfel de răspândiri au putut fi oprite printr-o strategie agresivă de carantină, care „poate ajuta la oprirea răspândirii tipurilor neobişnuite de rezistenţă la antibiotic care încă nu s-a răspândit la scară largă”, a adăugat Schuchat.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Bacteriile din flora intestinală joacă un rol important în dezvoltarea bolii Parkinson
Soluţie inedită pentru învingerea super-bacteriilor, pe care niciun antibiotic nu le poate distruge
Se sfârşeşte „era antibioticelor”! De ce am ajuns aici şi care sunt consecinţele?