Studiul care schimbă un aspect important despre strămoşii oamenilor

Timp de ani de zile, paleoantropologii au susţinut că hominizii, precum Lucy, nu aveau o poziţie extrem de graţioasă deoarece nu aveau aptitudinile şi trăsăturile de căţărători în copaci, precum degetele lungi. Conform ScienceMag, în cadrul unui faimos experiment, cercetătorii au utilizat pantofi extrem de lungi pentru a imita mersul cu degete lungi. 

MESAJE DE PAŞTE 2018. Cele mai frumoase felicitări, urări şi sms-uri de Paşte pentru familie, pentru prieteni, cei dragi, colegi sau cunoştinţe

• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
• Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

Specialiştilor le-a fost dificil să meargă astfel, aşadar au concluzionat că primii oamenii erau la fel de împiedicaţi. Însă alţi cercetători au afirmat că selecţia naturală ar fi favorizat o adaptabilitate pentru eficientizarea mersului. Pentru a testa aceste ipoteze, antropologul Herman Pontzer, din cadrul Universităţii din New York, şi echipa sa au comparat cum îşi folosesc oamenii şi maimuţele şoldul, oasele membrelor inferioare şi muşchii pentru a merge şi pentru a se căţăra. Cimpanzeii, maimuţele bonobo, gorilele, gibonii şi alte primate din cadrul unei grădini zoologice au fost filmate pe o perioadă îndelungată pentru ca cercetătorii să poată măsura, cu precizie, unghiul picioarelor şi şoldului atunci când acestea mergeau. După calcularea extensiei maxime a membrelor maimuţelor, specialiştii au descoperită că o mare parte din forţă este exercitată asupra coapselor, muşchilor hamstrings şi a genunchilor. 

 Credit: E. KOZMA ET AL., PNAS 10.1073 (2018)

Spre deosebire de primate, oamenii ce au un os pelvian mai mic îşi pot hiperextinde picioarele într-un mod care generează mult mai puţină forţă asupra muşchiului hamstrings şi a genunchilor. În cadrul studiului, Pontzer şi Kozma au calculat şi modul în care avea loc extensia piciorului şi a şoldului în cazul a trei specii de hominizi, printre care Lucy şi alţi membrii ai speciei Australopithecus. Ei au ajuns la conclulzia că speciile străvechi aveau toate capacităţile motorii ale omului din prezent. 

Chiar şi cei mai vechi strămoşi ai omului puteau merge drept. Hominidul Ardi, ce are o vechime de 4,4 milioane de ani, avea osul pelvian orientat într-un mod ce indica faptul că avea o poziţie asemănătoare cu cea a omului modern. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: