Un nou studiu a scos la iveală un detaliu despre Venus care până acum a stat ascuns sub suprafaţa planetei. Seamănă mai mult cu Terra decât s-a crezut până acum

Noile hărţi ale suprafeţei venusiene au fost bazate pe imaginile luate în anii ’90 de misiunea spaţială Magellan a NASA, scrie Science News.

Acestea arată că zonele de altitudine joasă de pe Venus sunt înconjurate de complexe de creste şi falii. Trăsături similare pe Terra corespund cu plăcile tectonice, creând lanţuri muntoase sau rifturi. Mai mult decât atât, marginile câmpiilor arată semne de eroziune, ceea ce sugerează că blocurile de crustă s-au deplasat.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

„Este un nou mod de a aborda suprafaţa lui Venus”, a precizat geologul planetar Paul Byrne, de la North Carolina State University.

Geologii credeau că planetele solide au două forme de crustă: o scoarţă imobilă precum Luna sau Marte, unde toată crustă este formată dintr-o bucată continuă; sau o planetă cu plăci tectonice precum Terra, unde suprafaţa este împărţită în blocuri masive care intercaţionează între ele sub diverse forme. Până acum, se credea că suprafaţa planetei Venus este o crustă continuă.

Aceste două variante pot fi însă extremele unui spectru. „Venus poate fi ceva între cele două”, a precizat Byrne.

Richard Ghail de la Imperial College London, a adăugat la prezentare că „munţi şi falii similare din jurul a două regiuni de pe Venus seamănă cu zonele interne continentale de pe Pământ, precum bazinele Tarim şi Sichuan din China.

În imaginea de mai jos, liniile albastru-deschis sunt marginile blocurilor crustei care sunt probabil în mişcare, conform noului studiului.

Credit: P. Byrne, NASA

„Dacă ne luăm după Venus, putem prezice unde se îndreaptă Pământul în viitorul relativ apropiat?”

Mişcarea crustei poate fi posibilă pe Venus pentru că suprafaţa este foarte fierbinte. „Aceste roci sunt deja destul de moi de la temperaturile mari”, a adăugat Byrne. Acest lucru înseamnă că nu este nevoie de multă forţă pentru a le mişca. Interiorul lui Venus este probabil încă fierbinte, precum cel al Pământului, astfel, mişcările de convecţie din manta pot ajuta la împingerea blocurile de crustă.

Lucrarea are implicaţii şi pentru astronomii care încearcă să-şi dea seama care planete de dimensiuni similare ale Terrei din alte sisteme solare sunt habitabile. Venus este aproape de aceeaşi dimensiune şi masă ca Pământul, dar nu poate exista viaţa aşa cum o ştim noi, pentru că temperatura de suprafaţă este de 462 de grade Celsius şi atmosfera este acidă. Savanţii credeau anterior că lipsa aparentă a plăcilor tectonice face ca planeta să aibă condiţii atât de vitrege.

Mai mult decât atât, studiul subliniază posibilitatea ca planetele să treacă prin faze tectonice. Acum 1-2 miliarde de ani, Venus ar fi putut avea plăci tectonice precum Terra, conform unei simulări prezentate la acest simpozion de geofizicianul Matthew Weller de la Universitatea Texas din Austin. „Dacă ne luăm după Venus, putem prezice unde se îndreaptă Pământul în viitorul relativ apropiat?”, întreabă acesta.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Noi dovezi susţin ideea că Venus a avut un ocean şi condiţii pentru apariţia vieţii

În 2018, omenirea ar putea descoperi o sursă nouă de energie pe Venus, iar China ar putea deveni prima putere din lume

Sindromul Venus: „Pământul ar putea rămâne nu numai fără gheaţă, dar şi fără oameni”, avertizează un om de ştiinţă

Astronomii au găsit o surpriză ascunsă pe partea întunecată a planetei Venus