Rezultatele unui studiu dezvăluie că nefericirea din copilărie schimbă ADN-ul din creier
În cadrul experimentului, savanţii au vrut să vadă schimbările care au loc în organismul puilor de şoarece atunci când aceştia sunt neglijaţi de mama lor. Au observat că indiferenţa mamei declanşează anumite gene în celulele cerebrale. Rezultatul, dacă poate fi transpus la oameni, sugerează că un proces similar poate oferi o explicaţie pentru dezvoltarea anumitor tulburări neurologice, scrie Science Alert.
„Suntem învăţaţi că ADN-ul nostru este ceva stabil şi neschimbător care ne face ceea ce suntem, dar în realitate este mult mai dinamic”, explică Fred ”Rusty” Gage, genetician şi membru al echipei de cercetători. „Se pare că există gene în celulele noastre care sunt capabile să se copieze şi să se deplaseze, ceea ce înseamnă că, în unele moduri, ADN-ul se schimbă”.
Este bine stabilit că acest lucru se întâmplă în celulele creierului pe măsură ce cresc şi se divid. În trecut, în testele efectuate pe şobolani, secvenţe numite LINEs (long interspersed nuclear elements) au fost observate schimbându-şi poziţia în celulele din hipocamp care se divizau.
Acest studiu, precum şi cele anterioare fac parte din contextul în care comunitatea ştiinţifică oferă mai multă atenţie înţelegerii modului în care aceste schimbări epigenetice în ADN-ul nostru pot fi rezultatul condiţiilor de mediu. Unii au considerat că aceşti factori externi stau la baza apariţiei unor condiţii neurologice precum autismul.
În cadrul noului studiu, cercetătorii au monitorizat o anumită genă numită LINE-1, observând o relaţie clară între numărul acestor gene şi grija mamelor pentru pui. Cu cât erau îngrijiţi mai rău, cu atât LINE-1 se mişca şi se copia mai mult. La o analiză mai detaliată, au găsit că factorii epigenetici sunt principalii responsabili.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Motivul pentru care nu avem amintiri din primii ani ai copilăriei
Cum modelează pedepsele coporale din copilărie personalitatea viitorilor adulţi
Cercetătorii au descoperit o legătură între sărăcie şi dezvoltarea creierului în copilărie