Laserul de la Măgurele va avea un parc ştiinţific în valoare de 70 de milioane de euro
This browser does not support the video element.
„Dezvoltarea Parcului Ştiinţific de ultimă generaţie, de importanţă naţională şi internaţională, va permite convergenţa celor mai competitive sectoare ale cercetării româneşti, respectiv ale antreprenoriatului inovator, începând cu proiectul de impact European ELI-NP. Acesta va contribui la dezvoltarea unei locaţii şi a unui ecosistem atractiv pentru instituţiile şi companiile naţionale şi internaţionale bazate pe cunoaştere şi, în consecinţă, va avea contribuţii importante la dezvoltarea economică la nivel regional şi naţional”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache.
Citeşte şi Au început testele preliminare ale laserului de la Măgurele: implicaţiile ştiinţifice pot fi MAJORE
Concret, cercetările şi experimentele care se vor face cu laserul vor putea fi transformate în rezultate accesibile societăţii, astfel încât să poată fi valorificate şi puse în practică.
În acest moment, se face un studiu de fezabilitate, iar parcul ştiinţific ar trebui să fie gata în 2019, când şi laserul ELI-NP şi echipamentele Gama vor fi operabile.
„Am comandat un studiu de fezabilitate, care demonstrează necesitatea iminentă a realizării Parcului Ştiinţific Măgurele, iar acesta nu poate fi decât aici, la Măgurele, în imediata vecinătate a proiectului ELI – NP. Studiul a început în august sau septembrie şi sperăm să fie gata la sfârşitul lunii ianuarie, cel mai târziu februarie. În 2019, laserul va fi operabil, iar noi trebuie să fim gata cu Parcul Ştiinţific mai devreme”, a adăugat preşedintele CJ Ilfov.
Consiliul Judeţean Ilfov a identificat deja o fostă bază militară, pe locul căreia să poată fi construit parcul, dar pentru acest lucru este nevoie ca Guvernul României, în admistrarea căruia se află, să cedeze acel teren.
În primă fază, este nevoie de cinci hectare pe care se vor ridica mai multe clădiri precum Centrul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor, Centrul de Transfer Tehnologic, Centrul de Cercetare Materiale Avansate şi cel mai costisitor va fi Centrul de Excelenţă în Cercetare, Diagnosticare şi Tratament pentru Sănătate.
„Din fericire, cercetătorii noştri sunt pregătiţi să producă noi elemente pentru depistarea sau tratarea unor boli. Şi nu este vorba de orice afecţiune, ci unele dintre de cele mai grave, cum ar fi cancerul sau bolile cardio-vasculare. Eu vreau doar să explic că este imperios pentru România să investească într-un centru de cercetare în sănătate, cu atât mai mult cu cât dispune aici de cercetare la cel mai înalt nivel. Dacă ar fi să evidenţiem doar această lucrare, Centrul de Excelenţă în Cercetare, Diagnosticare şi Tratament pentru Sănătate, valoarea investiţiei ar fi de 45 milioane de euro, sumă care include costul echipamentelor, de circa 25 de milioane de euro”, a precizat Marian Petrache.
Director general al Institutul National de Fizica Nucleara „Horia Hulubei”, Nicolae Zamfir, a explicat că industrializarea rezultatelor obţinute în urma cercetărilor este cel mai important pas, menţionând, că astfel de parcuri ştiinţifice există oriunde se face cercetare.
„Sunt două componente. Nu e numai cercetarea ştiinţifică, ci şi preluarea rezultatelor cercetării de către industrie. Numai aşa se ajunge ca societatea să beneficieze de rezultate pentru că ştiinţa nu mai este ceva la nivelul unui palat de cleştar. (…) Nu inventăm nici roata, nici apa caldă. Peste tot în lumea civilizată, odată cu cercetrea, s-au dezvoltat aceste aglomerări de firme de înaltă tehnologie. (…) Urmează partea doua, de preluare a cercetării ştiinţifice, de participare a industriei la experimentele care se fac la acese noi infrastructuri de cercetare”, a explicat sursa citată.
Nicolae Zamfir a mai precizat că „cei din industrie au nevoie să ştie încotro ar vrea cercetătorii să meargă tehnologia. Avem dificultăţi, în zilele acestea, pentru că suntem departe de industrie. Dialogul dintre cercetare şi industrie se poate realiza numai dacă aceste două elemente sunt împreună”.
Pentru începutul construcţiei parcului, Consiliul Judeţean Ilfov are deja aproximativ 15 milioane de euro din propriul buget, urmând ca diferenţa până la 70 de milioane să vină din alte surse, cel mai probabil de la Guvernul României.
Denumit pe scurt „Laserul de la Măgurele”, ELI-NP este format din două componente: prima este formată din două lasere de mare putere (două braţe a câte 10 petawaţi fiecare, 10 petawaţi însemnând 10% din puterea Soarelui), şi un generator de radiaţii gamma cu caracteristici performante.
Ideea de ELI-NP ( Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics) s-a născut în 2005, la iniţiativa comunităţii europene a cercetătorilor laserişti şi în principal a cercetătorului francez Gérard Mourou. În perioada 2009-2010 au fost analizate propunerile de proiecte la nivelul Comisiei Europene, fiind vorba de 40 de laboratoare din 13 ţări. Câştigătorii au fost România, Republica Cehă şi Ungaria. Proiectul din România costă 293 de milioane de euro fără TVA (356 milioane cu TVA), o parte din bani fiind alocaţi de Comisia Europeană şi restul din bugetul guvernului român.