Este un reactor gigantic de fuziune nucleară
Soarele este atât de mare încât ar încăpea 1,3 milioane de Pământuri în el. Soarele are o vârstă de 4,5 miliarde de ani şi ar trebui să mai trăiască încă două miliarde. Când îi va veni sfârşitul, nu va deveni supernovă, întrucât nu are suficientă masă, ci se va transforma într-o gigantică roşie care va distruge tot ce este în jurul lui, inclusiv Pământul, apoi se va contracta pentru a deveni o pitică albă, scrie Mental Floss.
Soarele este compus din 74% hidrogen şi 25% heliu, plus câteva elemente într-o cantitate infimă. În miezul său, atomii de hidrogen se transformă în heliu cu ajutorul fuziunii nucleare, eliberând energia şi lumina care ne permite să trăim. Multe echipe de cercetători din întreaga lume doresc să creeze un astfel de soare minuscul, ceea ce ar duce la o sursă infinită de energie.
Are o orbită imensă, pe măsura masei lui
Soarele se roteşte, dar nu ca o planetă mică precum Terra, ci la fel ca giganţii de gaz şi gheaţă, ecuatorul şi polii îşi completează orbita în perioade diferite de timp. La ecuator, o rotire durează 24 de zile pentru a fi completată. La poli, completarea unei rotiri durează 35 de zile. Soarele are propria sa orbită, deplasându-se cu aproape 725.000 de kilometri pe oră în jurul centrului galaxiei, completând o orbită în 230 de milioane de ani.
Este fierbinte într-un mod bizar
În miez, temperaturile ating 15 milioane de grade Celsius, iar suprafaţa este friguroasă, atingând doar 5.500 de grade Celsius, totuşi suficient de mari încât să topească diamantele. Apoi, se întâmplă un lucru bizar: în părţile superioare ale coroanei, temperaturi reîncep să crească, atingând chiar şi două milioane de grade. De ce are loc acest fenomen? Nimeni nu ştie.
Soarele are o atmosferă, iar Pământul se află în ea
De fapt, atmosfera Soarelui este atât de mare încât ajunge chiar şi la Jupiter. Astrul trimite radiaţii cosmice în permanenţă, chiar dacă există anumite fluctuaţii în funcţie de ciclurile acestuia.
Fierul din sângele tău provine de la „rudele” Soarelui
La 15 milioane de grade Celsius, Soarele nu are un miez dur. „De aici provin elementele grele, precum uraniul sau fierul. Când stelele explodează, materialul este eliberat în spaţiu şi de aici avem fierul din sânge şi carbonul din celule, acesta existând chiar înainte de naşterea Soarelui.
Înţelegerea erupţiilor este Sfântul Graal al ştiinţei care implică Soarele
Abilitatea de a prezice furtunile solare este destinaţia astrofizicienilor care studiază Soarele. În timpul unei astfel de erupţii, se elimină miliarde de tone de plasmă cu viteze de milioane de kilometri pe oră. Astfel de fenomene creează probleme pe Pământ şi în jurul acestuia, cu sateliţi şi sisteme de comunicaţie afectate. Într-o bună zi, o furtună solară poate avea consecinţe catastrofale. „Modelele noastre spun că poate avea loc o dată la 200 de ani, dar Soarele nu ştie despre modelele noastre”, a precizat Angelos Vourlidas, astrofizician de la Johns Hopkins University.
O ultimă mare furtună solară a avut loc, probabil, în 1859. Sistemul de telegraf a fost avariat, dar efectul asupra societăţii a fost minim, dar dacă astăzi ar avea loc o furtună solară de asemenea proporţii, impactul va fi devastator, având în vedere dependenţa omenirii de electronice. De aceea, cunoaşterea ştiinţifică a unor asemenea fenomene este de o importanţă crucială pentru prognoza furtunilor Soarelui.
Următoarea destinaţie a NASA este Soarele
Anul viitor, NASA va lansa sonda solară Parker pentru a „atinge” Soarele, călătorind la doar 6,5 milioane de kilometri de astru, ceea ce va furniza detalii semnificative, directe. Sonda va analiza vântul (viteză, densitate şi câmp magnetic) în mai multe locaţii de pe Soare. Cu ajutorul acestor măsurători, cercetătorii îşi pot îmbunătăţi modelele, ceea ce va ajuta în prognozarea mai exactă a furtunilor. Astfel, proiectul este esenţial şi pentru punctul de mai sus.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
De ce strănutăm când ne uităm la soare?
Ceva este în neregulă cu Soarele, iar consecinţele pot fi dezastruoase