Această lucrare a apărut în contextul unui studiu mai vechi, în care cercetătorii au produs un ochi în plus în încercarea de a înţelege evoluţia capului la insecte, scrie phys.org.
„Nu există o singură genă pentru un ochi, pentru creier, pentru o aripă de fluture sau pentru o carapace de ţestoasă”, a precizat Armin P. Moczek, profesor la IU şi autor al studiului. „Mii de gene individuale şi mai multe zeci de procese vin împreună pentru a declanşa formarea acestor trăsături”.
„Am învăţat, de asemenea, că dezvoltarea unei noi trăsături fizice este precum construirea unei noi structuri din piese de lego, prin reutilizarea şi recombinarea genelor vechi şi a proceselor în noi contexte”, a adăugat acesta.
Ca o consecinţă, evoluţia noilor trăsături necesită deseori mai puţine schimbări genetice decât credeam biologii înainte.
Totuşi, spre deosebire de rearanjarea pieselor de lego, Moczek precizează că e neclar ce mecanisme biologice ghidează construcţia noilor trăsături fizice în anumite circumstanţe, şi nu în altele.
„Poţi realiza lucruri noi iar şi iar sau în alte locuri utilizând acelaşi set de ‘piese’ genetice. Dar la lego ştim regulile de asamblare: care piese se potrivesc cu cara. În biologie, încă ne chinuim pentru a înţelege acest aspect”, a adăugat biologul.
Unul dintre mecanismele care a reprezentat un interes a fost acela prin care organele se formează în alte părţi ale corpului decât trebuia în mod normal. Studiile anterioare au arătat că ochii muştelor se pot forma în alte locuri, spre exemplu, pe aripi. Totuşi, aceste experimente au fost doar parţial încununate cu succes, întrucât ochii nu au fost niciodată funcţionali.
Ochiul creat de cercetătorii de la UI este însă funcţional, fiind o fuziune a unei perechi de ochi.
„Acest studiu dă peste cap funcţia unei singure gene importante. Ca răspuns la aceasta, în centrul capului se organizează mecanismul de producere a organului complex care este ochiul”, a precizat Moczek.
De asemenea, descoperirile pot ajuta şi la crearea organelor pentru transplant, ilustrând o imagine mai clară a mecanismului care declanşează generarea ţesutului.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Doctorii au reconstruit 80% din pielea unui băiat cu ajutorul celulelor modificate genetic