Deşi fizica newtoniană a susţinut că efectele gravitaţiei sunt instantenee, Albert Einstein a teoretizat că forţa care ne ţine pe Pământ trebuie să se mişte prin spaţiu înainte de a trage un obiect. De la această predicţie până acum, savanţii au căutat modalităţi de a observa şi măsura acest fenomen.
Odată cu noile tehnologii, acest lucru a fost făcut posibil, iar instrumentul de bază al cercetătorilor cu care au putut să adune datele necesare a fost LIGO (Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory), potrivit Futurism.
„Viteza gravitaţiei, precum viteza luminii, sau c, este una dintre constantele fundamentale ale Universului”, a precizat Neil Cornish, fizican la Montana State University.
Şansa a făcut ca savanţii să poate înregistra în cazul aceluiaşi eveniment, coliziunea a două stele neutronice, atât undele gravitaţionale cât şi lumina. Undele gravitaţionale de la această erupţie au fost detectate de LIGO, iar apoi, după două secunde, o explozie de raze gamma din aceeaşi locaţie.
Aceste două seturi de date au permis savanţilor să compare viteza luminii cu viteza undelor gravitaţionale, furnizând o înţelegere mult mai clară a vitezei gravitaţiei. Măsurătorile anterioare au permis doar o îngustare a posibilităţilor vitezei gravitaţiei, între 55 şi 142% din c.
Noul studiu a îngustat mult mai mult posibilităţile, ajungundu-se la concluzia că viteza gravitaţiei este extrem de aproape de viteza luminii.
„Multe teorii alternative ale gravitaţiei, inclusiv unele care explicau expansiunea accelerată a Universului, prezic că viteza gravitaţiei este diferită de viteza luminii”, a precizat Cornish.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
De ce gravitaţia în spaţiu nu e la fel ca cea de pe Pământ?
Cum ar arăta gravitaţia dacă ar fi vizibilă
Un fizician olandez susţine că modul în care înţelegem gravitaţia ar trebui REINTERPRETAT – VIDEO
O nouă teorie a gravitaţiei revoluţionează: materia neagră nu există