Premiera din astronomie care poate schimba modul în care înţelegem formarea sistemelor solare: o planetă gigantică şi o stea foarte mică

Planeta, numită NGTS-1b, a produs un record: este cea mai mare planetă raportată la steaua sa care a fost găsită până acum, având un raport pe care savanţii îl credeau imposibil. Descoperirea poate schimba teoriile actuale cu privire la formarea planetelor, scrie Science Alert.

„Descoperirea planetei NGTS-1b a fost surprinzătoare – nu se credea că asemenea planete masive există în jurul unor stele atât de mici”, a precizat conducătorul acestui studiu Daniel Bayliss, de la Universitatea Warwick.

• Cât de multe proteine trebuie, de fapt, să consumăm?
• Cititul reduce riscul de demență, iar televizorul îl crește, arată un nou studiu

„Acum, provocarea este de a vedea cât de comune sunt aceste tipuri de planete în galaxie, iar cu telescopul NGTS (Next-Generation Transit Survey) putem realiza acest lucru”, a adăugat cercetătorul.

NGTS-1b se găseşte la aproximativ 600 de ani-lumină de Pământ. Este un „Jupiter fierbinte”, gigant gazos care are dimensiuni similare (masă şi volum) cu Jupiter, dar este mult mai aproape de steaua sa, deci mai caldă şi cu o perioadă a mişcării de revoluţie mai scurtă.

NGTS-1b are cu aproximativ 20% mai puţină masă ca Jupiter. Teoriile curente cu privire la formarea planetelor nu permit planetelor atât de mari să orbiteze stele atât de mici. Formarea planetelor are loc mai lent în jurul stelelor mici şi există de multe ori mai puţin material la dispoziţie, astfel, un gigant gazos de asemenea dimensiuni este o enigmă pentru cercetători.

De asemenea, orbitează foarte aproape de steaua sa, distanţa dintre cele două corpuri cereşti fiind de doar 3% din distanţa Pământului faţă de Soare, completând o orbită în doar 2,6 zile terestre.

Cât despre stea, aceasta este o pitică roşie din clasa M. Este foarte mică, având o rază şi o masă de doar jumătate din raza şi masa Soarelui. Desigur, redundant de precizat că steaua rămâne mult mai mare decât gigantul gazos care o orbitează. Raza lui Jupiter are aproximativ o zecime din raza Soarelui, deci raza lui NGTS-1b are o cincime din raza piticei roşii.

„Este posibil să mai fie multe alte planete asemănătoare care aşteaptă să fie găsite”

Important de reţinut că piticele roşii din clasa M sunt cele mai numeroase stele din galaxia noastră, formând 75% din totalul stelelor. Acest lucru se datorează faptului că acestea nu au temperaturi atât de mari precum alte stele, deci nu-şi epuizează hidrogenul atât de repede.

Întrucât o planetă neobişnuit de mare orbitează o planetă atât de comună în galaxie, este foarte posibil ca astfel de sisteme solare să mai existe şi în alte părţi, doar că până acum nu au existat instrumentele necesare pentru astfel de descoperiri.

„NGTS-1b a fost dificil de găsit, în ciuda faptului că este o planetă gigant, pentru că steaua sa este mică şi puţin luminoasă. Stelele mici sunt cele mai comune în Univers, aşadar este posibil să mai fie multe alte planete asemănătoare care aşteaptă să fie găsite”, a precizat Peter Wheatley de la Universitatea Warwick şi cercetător la NGTS.

Studiul a fost acceptat pentru a fi publicat în jurnalul Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Astronomii au descoperit ”o maşină a timpului”: un sistem solar apropiat care are asemănări izbitoare cu al nostru

Veste proastă în demersul descoperirii vieţii extraterestre: NASA anunţă că cel mai apropiat sistem solar de noi nu poate susţine viaţa

O coliziune spaţială gigantică descoperită de astronomi dezvăluie cum ar fi putut apărea planeta noastră

Descoperire inedită făcută de NASA: Sistemul Solar are o coadă! (VIDEO)