„Mulţi dintre noi nu realizează câtă informaţie cu privire la identitatea noastră se găseşte în vocea, chiar şi într-un singur cuvânt”, a precizat Rupal Patel, savant la Northeastern University din Boston care nu a fost implicat în studiu, scrie Science Magazine.
În 2014, oamenii de ştiinţă au descoperit că putem transmite un sentiment de onestitate prin intermediul discursului nostru. Atunci când participanţii au fost rugaţi să clasifice vocile a 32 de bărbaţi care zic „salut”, un grup de elevi scoţieni au clasificat aproape în acelaşi mod vocile de încredere şi cele mai puţin de neîncredere.
În noul studiu, aceeaşi echipă de cercetători de la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, au dorit să vadă de ce. Echipa, condusă de psihologii Phil McAleer şi Pascal Belin, a creat un model de voce bazat pe caracteristicile acustice a opt voci din studiul din 2014 care au s-au aflat la ambele capete ale clasamentului.
Apoi, oamenii de ştiinţă au rugat 500 de persoane (146 de bărbaţi şi 354 de femei) pentru a le clasifica în funcţie de încrederea pe care o inspiră. La fel ca în 2014, s-a observat un tipar clar al vocilor de încredere şi al vocilor care nu inspiră acest sentiment. De data aceasta însă, cercetătorii au determinat care este cauza.
Dacă ai o voce melodioasă, pari o persoană de încredere
Vocile melodioase oferă cel mai de încredere salut: „au o notă înaltă la început, scad la mijloc, apoi urcă din nou”, a precizat McAleer. În comparaţie, vocile care nu inspiră încredere sunt monotone, singura tendinţă este de a fi pus sub formă de întrebare. Cu cât este mai lipsită de nuanţe, cu atât vocea inspira mai puţină încredere.
De asemenea, echipa a găsit că unele voci se află undeva la mijlocul spectrului. „Nu este cazul încrederii sau lipsei acestei, ci este vorba despre gradul de încredere”, adaugă psihologul.
Nu se ştie de ce o voce melodioasă pare mai de încredere ascultătorului, poate fi doar un semn de „mai multă personalitate”, precizează McAleer. „Multe animale”, adaugă acesta, „te avertizează cu sunete joase, dar folosesc sunete înalte pentru a iniţia joaca”, conchide cercetătorul.
Savanţii doresc să realizeze alte experimente, unde să folosească voci feminine şi de asemenea, au în plan realizarea acestui studiu în alte culturi.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Cu măştile jos: arta de a minţi şi de a recunoaşte mincinoşii
De ce o minciună mică se poate transforma într-o minciună mare?