Michael Rosbash, unul dintre laureaţii Premiului Nobel pentru Medicină din 2017, avertizează: deprivarea cronică de somn este mai gravă decât se credea anterior
Studiul său care a dus la câştigarea Premiului Nobel pentru Medicină (detalii aici) s-a referit la modul în care ADN-ul controlează ritmul de odihnă al organismului, utilizând muşte pentru a izola gena responsabilă, scrie The Independent.
Profesorul Rosbash de la Universitatea Brandeis a precizat că nu avea „gânduri măreţe” în ceea ce privea prima sa lucrare pe acest subiect, publicată în anii ’80, neştiind cât de importantă este de fapt aceasta.
„Este acum destul de clar că lucrarea a pus bazele pentru procesele fundamentale care influenţează o mare parte din genom”, a precizat acesta.
Mai mult decât atât, studiul deschide calea către alte studii care arată cât de mult este afectat organismul de odihna neadecvată, amploarea efectelor fiind mai însemnată decât se considera anterior. Se întâmplă, de asemenea, ca omul modern să se confrunte cu această problemă severă.
Ritmul circadian permite corpului să se echilibreze în timpul zilei, iar acest proces poate afecta somnul, comportamentul, nivelurile hormonale, temperatura corpului şi metabolismul.
În trecut, savanţii credeau că singurul responsabil pentru a „ţine timpul” este creierul, dar studiile arată că există gene cu funcţie similară în aproape orice celulă din corp.
Comitetul care a acordat premiul a precizat că cercetătorii „au putut vedea în interiorul ceasului biologic şi au putut elucida mecanismele interne” şi „se poate explica modul în care plantele, animalele şi oamenii îşi pot adapta ritmul biologic pentru a fi sincronizat cu mişcările Pământului”.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2017, câştigat de Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young