Dacă organele porcului pot fi eficiente şi sigure, „pot reprezenta o schimbare semnificativă în medicină”, menţionează David Klassen de la United Network for Organ Sharing, o organizaţie non-profit. Acesta, care nu a participat la studiu, susţine şi că „există o discrepanţă însemnată între cererea de organe şi aprovizionare”. Altfel spus, în prezent, există mult mai puţine organe decât este nevoie pentru transplanturi, scrie New York Times.
Dr. George Church, genetician la Harvard şi conducătorul acestui studiu, susţine că primul transplant de organ de la porc la om poate avea loc în următorii doi ani. Studiul a combinat două metode revoluţionare: editarea genetică şi clonarea. Totuşi, astfel de abordări sunt noi, deci cursul poate fi imprevizibil.
Abordarea ridică probleme etice şi de ordin ştiinţific
Cercetătorii s-au orientat spre organele de porci deoarece dimensiunile sunt asemănătoare, iar în teorie au aceleaşi funcţii. Ideea ridică însă multe probleme, atât de ordin etic, cât şi de ordin ştiinţific.
Cele de ordin etic includ exploatarea animalelor. Se estimează că în fiecare an, doar în Statele Unite, 100 de milioane de porci sunt omorâţi pentru mâncare. Savanţii care doresc să facă transplantul o realitate susţin că numărul de porci (câteva mii) este prea mic pentru a conta, de asemenea, vor fi folosiţi pentru a salva vieţi omeneşti. Animalele vor fi anesteziate şi omorâte fără durere.
În general, grupurile religioase nu se opun acestei practici, dar există comunităţi de evrei şi de musulmani care nu privesc cu ochi buni transplantul de organe de la porc.
În ceea ce priveşte problemele de ordin ştiinţific, chiar de la începutul ideii din anii ’90, savanţii au observat că organele pot purta virusuri care afectează omul. În 1998, dr. Fishman împreună cu ciolegii săi au observat că în ADN-ul porcului erau gene pentru virusuri care semănau cu cele care cauzează leucemie la maimuţe. Atunci când cercetătorii au crescut aceste celule în laborator, alături de celule umane, aceste virusuri – cunoscute sub numele de retrovirusuri – se răspândesc în celulele umane. Retrovirusurile sunt virusuri ARN care se pot replica în celula gazdă.
Temerile au scăzut de-a lungul timpului
Teama că aceste virusuri pot face mai mult rău decât bine în cazul unui transplant au încetinit cercetările în această direcţie. Totuşi, mulţi experţi, inclusiv Fishman, nu au ajuns la o concluzie clară în ceea ce priveşte amploarea riscului, devenind, odată cu timpul, mai puţin îngrijoraţi. Scăderea acestei temeri a fost bazată şi pe rezultate pozitive. Unii pacienţi cu diabet au primit celule din pancreasul porcilor, iar pacienţii cu arsuri au primit grefe cu piele de porc. În niciun caz, nu au existat dovezi care să ateste că persoanele au fost infectate cu virusuri porcine.
În această problemă a retrovirusurilor intervine noua abordare. Dr. Church, împreună cu echipa sa, a utilizat tehnica revoluţionară de editare genetică numită CRISPR. Au prelevat celule din porci şi au extras ADN-ul virusurilor din genom, apoi au clonat celulele editate. Fiecare celulă a fost modificată la o etapă incipientă. Embrionii au fost apoi implantaţi femele. Experţii au reuşit să obţină 15 pui de porc, iar cel mai mare are acum patru luni şi niciunul nu are retrovirusuri.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
„Fabrica de organe umane”. Cum arată nasurile şi urechile realizate în laborator (VIDEO)
Premieră în Marea Britanie. A avut loc primul transplant de organe infectate cu HIV