Eclipsa parţială de Lună. O puteţi vedea şi din România. Cum o puteţi urmări
Eclipsa parţială de Lună va începe la ora 18:49, iar la 20:22 astrul se va afla în umbra Pământului exact în momentul în care va răsări din est-sud-est, informează Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu. Din acest moment eclipsa va putea fi observată şi din România.
Apogeul eclipsei va avea loc la ora 21:20, când Luna se va afla în cel mai înalt punct de pe cer. La ora 22:18, Luna va ieşi din umbra Pământului, iar la 23:51 eclipsa se va termina.
Pentru a o vedea, va trebui să vă uitaţi spre est-sud-est pentru a putea vedea Luna şi ar fi ideal să aveţi un orizont deschis, deoarece aceasta nu se va afla la o altitudine foarte mare. În rest, eclipsa va putea fi urmărită de pe întregul teritoriu al României dacă condiţiile meteo permit observaţia. La Bucureşti o puteţi vedea şi de la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu astăzi, între orele 21:00 şi 00:00. Aici veţi putea vedea nu doar Luna, dar şi planetele Jupiter şi Saturn.
Următoarea eclipsă totală de lună va avea loc pe 31 ianuarie 2018, la ora 15:29, însă în România va fi vizibilă parţial.
Potrivit astro-ureanu.ro, mecanismul eclipselor de Lună se explică prin faptul că Pământul, fiind un corp opac luminat de Soare, proiectează în urma sa un con de umbră, precum şi unul de penumbră. Luna, la rândul sau, neavând lumina proprie, de fiecare dată când pătrunde în umbra Pământului, nu mai este luminată.
Conul de umbră al Pământului
După modul cum Luna intersectează, parţial sau total, fie conul de umbră, fie doar cel de penumbră, va avea loc o eclipsă de Lună, parţială sau totală, prin umbră sau prin penumbră.
Sursa: astro-ureanu.ro
Tipuri de eclipse de Lună
Pentru că un astfel de fenomen să aibă loc, este necesar ca cele 3 corpuri cereşti, Soarele, Pământul şi Luna, să se afle aproximativ pe aceeaşi direcţie.
Ori, orbita Lunii, având o înclinare medie de 5°9′ faţă de orbita Pămîntului, rezultă că o eclipsă de Lună se produce doar atunci când sunt îndeplinite simultan două condiţii:
– Luna să se afle în faza de Lună plină (deci să se afle în opoziţie cu Soarele);
– Poziţia sa pe orbită să fie situată în preajma liniei de intersecţie a planului orbitei sale cu cel al orbitei Pământului, respectiv, în cazul unei eclipse totale, latitudinea astronomică a Lunii să nu depăşească 25,7 minute de arc.
În aceste condiţii, eclipsa are loc în mod cert, deoarece lungimea teoretică a conului de umbră a Pământului are 217 raze terestre, iar distanţa medie a Lunii faţă de Pământ nu depăşeşte 66 raze terestre.
Totodată, secţiunea conului de umbră al Pămîntului la această distanţă este de 0,25 raze terestre, iar raza Lunii este de 3/11 raze terestre. În realitate însă, datorită fenomenului de refracţie, conul de umbră al Pămîntului are o lungime de 42 raze terestre, din care cauza, în situaţia unei eclipse totale de Lună, nu este posibilă o întunecare totală a acesteia.
Astfel, Luna mai este încă luminată de razele solare ce traversează straturile inferioare ale atmosferei terestre. Aceste raze luminoase pătrund datorită refracţiei în conul de umbră, astfel încât Luna eclipsată nu este niciodată complet invizibilă, ci prezintă aspectul unui disc luminat de o slabă lumina roşietică.
Sursa: astro-ureanu.ro
Dincolo de spectaculozitatea acestor fenomene, eclipsele de Lună furnizează specialiştilor date privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiaţiei solare asupra atmosferei şi altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem „citi” particularităţile atmosferei Pământului, menţionează astro-ureanu.ro.
Eclipsele de Luna sunt folosite şi pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarţei lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: