Una dintre marile enigme care l-a contrariat pe Darwin, în urmă cu 150 de ani, a fost rezolvată

Cercetătorii au întâmpinat o sumedenie de dificultăţi din cauza ADN-ului vechi şi degradat, scrie Popular Science.

Autorul principal al studiului, publicat recent în Nature Communications, Mick Westbury (Universitatea Potsdam) a precizat că „deoarece ADN-ul antic este atât de degradat şi contaminat de ADN-ul din mediul înconjurător, ne bazăm pe genomul rudelor apropiate ca unitate de măsură”.

Altfel spus, au analizat genomul prin compararea cu un genom deja cunoscut. Astfel, au fost capabili să recupereze 80% din ADN-ul mitocondrial dintr-o fosilă studiată.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că Macrauchenia era înrudită cu perisodactilele, un ordin de mamifere erbivore nerumegătoare, deşi nu era pe aceeaşi linie genealogică cu speciile actuale. Savanţii estimează că momentul în care această linie genealogică s-a individualizat a fost acum 66 de milioane de ani, chiar în timpul extincţiei în masă care a dus la dispariţia dinozaurilor – o perioadă în care mamiferele au avut spaţiu de diversificare.

Totuşi, divergenţa acestei linii evolutive nu este pusă pe seama dispariţei dinozaurilor. Ross Mac MacPhee, cercetător în cadrul acestui studiu, susţine că „deşi coincidenţa cu extincţia dinozaurilor a fost luată în considerare, datarea noastră nu este tocmai precisă. Deşi fosilele susţin ideea conform căreia ordinele moderne de mamifere placentare au început să se diversifice în această perioadă, dovezile genetice sugerează că relaţiile lor mai complexe merg mai înainte de evenimentul extincţiei”.

Genul Macrauchenia conţinea animale care, prin forma acestora, l-au contrariat pe Charles Darwin şi pe paleontologul Richard Owen. Chiar numele genului se traduce prin „llama lungă”, părând un hibrid dintre o llamă şi cămilă, dar copitele semănau cu cele ale unui rinocer. Cel mai bizar lucru era reprezentat de nas: spre deosebire de majoritatea mamiferelor, nările erau în partea superioară a craniului.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Unul dintre cele mai îndelungate mistere ale paleontologiei a fost rezolvat. Cauzele sunt cu totul altele decât s-a crezut până acum

”Grube Messel”, situl paleontologic din Germania care ascunde încă secrete fascinante – FOTO

Femeia care a contribuit la apariţia paleontologiei moderne, Mary Anning, este sărbătorită astăzi de Google

Cum a ajuns ”ruşinea familiei”, Charles Darwin, să schimbe omenirea. Cinci lucruri puţin ştiute