Acest program a fost necesar întrucât direcţionarea roverului pe o asemenea distanţă era dificilă, putând fi desincronizată chiar şi cu câteva ore, scrie Science Magazine.
Curiosity foloseşte dispozitivul ChemCam, care lansează lasere pe rocile marţiene şi analizează particulele rezultate, aflându-se astfel compoziţia chimică.
Înainte, de multe ori, ţintele erau alese la întâmplare. Anul trecut, savanţii de la NASA au găsit o soluţie mai bună. Au încărcat la bordul roverului un software numit Autonomous Exploration for Gathering Increased Science (AEGIS). Acum, Curiosity poate scana singur fiecare locaţie şi poate folosi inteligenţa artificială pentru a găsi ţinte promiţătoare pentru ChemCam.
Înainte de acest software, Curiosity avea o rată de succes a găsirii aflorimentelor (principala ţintă a investigaţiilor) de doar 24%. Cu AEGIS, rata de succes a crescut la 94%.
Sunt aşteptate şi alte îmbunătăţiri care vor creşte capacitatea roverului de a evalua şi prioritiza ţinte.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Curiosity a descoperit o rocă misterioasă pe Marte care ar putea proveni din miezul unui asteroid
NASA a descoperit încă un indiciu care dovedeşte că pe Marte a existat apă lichidă
Curiosity face o nouă descoperire uimitoare pe Marte – VIDEO
Cum se vede planeta noastră de pe Marte? Curiosity a „pozat” Terra într-o imagine nocturnă