A mai trecut un an peste noi toţi şi constatăm că suportăm din ce în ce mai greu căldura. O vară în Bucureştiul pârjolit a devenit un chin, iar psihicul nostru nu întârzie să protesteze. Iar cei care sunt singuri resimt şi mai acut povara verii, căci în concedii, lipsa unui partener accentuează tristeţea, sentimentul de gol şi nevoia noastră ancestrală de apartenenţă şi afecţiune, scrie Gândul.
E mult mai uşor să dezvolţi o depresie într-o perioadă a anului de la care ai aşteptări foarte mari, ce nu se concretizează. Cu toţii ne imaginăm vara ca pe acea perioadă a anului în care vom înflori şi ne vom încărca bateriile pentru următorul an. Încă din perioada Revelionului, atunci când ne fixăm target-uri pentru anul nou, visăm cu ochii deschişi la “povestea” verii noastre.
Şi cum dezamăgirile vin din aşteptări, iată cum ne trezim în faţa unei realităţi toride şi anoste, sărace şi dezamăgitoare – reţeta sigură a instalării tristeţii şi a dispoziţiei depresive. De unde aşteptăm cu nerăbdare vara, iată că, odată venită, ne poate transpune în faţa unei realităţi nesatisfăcătoare şi provocatoare de angoasă. Parcă toţi ceilalţi au şi pot şi ştiu care-i secretul reuşitei, numai noi parcă iar am eşuat! Încă o vară chinuitoare în locul uneia de vis!
Tulburarea afectivă sezonieră (SAD) este o formă de depresie care apare odată cu schimbarea anotimpului, cu precădere la instalarea sezonului rece. Dar, există persoane care pot suferi din cauza acestei probleme şi vara. În timp ce depresia de iarnă favorizează luarea în greutate şi o nevoie mai mare de a dormi, cea estivală este asociată cu stări de iritare, lipsa poftei de mâncare şi insomnie.
70-80% dintre cei cu această tulburare sunt femei, cel mai frecvent ajunse în jurul vârstei de 30 de ani. Se manifestă prin oboseală, tristeţe, iritabilitate, letargie, prin scăderea libidoului şi prin tulburări de somn.