De-a lungul miliardelor de ani de evoluţie, celulele au ajuns la un proces extrem de complex de procesare al informaţiei. Cercetătorii doresc să „grăbească” acest proces cu ajutorul tehnicii informatice de astăzi care va direcţiona şi va utiliza mai eficient potenţialul celulelor, scrie Science Daily.
Echipa de cercetători de la Universitatea din Washington a creat un set de gene sintetice care funcţionează în celule precum NOR logic, o funcţie folosită îndeosebi în electronică şi care conţine două valori logice, adevărat şi fals.
Din punct de vedere funcţional, NOR este completă, ceea ce înseamnă că se poate crea din aceasta orice fel de circuit de procesare al informaţiei (inclusiv unul biologic).
Eric Klavins, un cercetător în cadrul acestui studiu, a precizat că „deşi implementarea programelor simple în celule nu va rivaliza cu viteza şi acurateţea celor în electronicele propriu-zise, programele genetice pot interacţiona în mod direct cu mediul celulei. Spre exemplu, celulele reprogramate într-un pacient pot lua decizii terapeutice în ţesutul relevant, reducând nevoia de un diagnostic complex şi a mai multor abordări clinice”.
Pentru a realiza acest lucru, cercetătorii au folosit o nouă tehnică genetică numită CRISPR-Cas9, prin care au reuşit să creeze circuite complexe şi la o scară mare, comparativ cu studiile precedente. Din această cauză, circuitele pot începe să execute acţiuni utile prin preluarea informaţiei de la diverşi senzori şi prin procesarea acesteia. Spre exemplu, o aplicaţie poate să includă celulele modificate ale sistemului imunitar care ar sesiza şi ar reacţiona împotriva markerilor cancerului sau biosenzori celulari care pot diagnostica cu uşurinţă boli infecţioase în ţesutul pacientului.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
O nouă premieră pentru imprimantele 3-D: au fost printate grupări de celule stem embrionice umane
Imbatranirea celulelor stem sanguine ar putea fi reversibila
Noua tehnică ce ar putea salva bolnavii de LEUCEMIE. Transformarea celulelor stem în celule sanguine
Ţestutul adipos, cheia pentru dezvoltarea ingineriei genetice şi a celulelor stem programate – FOTO