Ce a dus la eşecul misiunii modulului Schiaparelli pe Marte

Schiaparelli a zburat către Marte cu ajutorul sondei Trace Gas Orbiter, care studiază gazele ce provin din atmosfera planetei. Modulul a fost distrus în timpul încercării de aterizare de pe 19 octombrie, informează Business Insider.  

Paraşuta modului a funcţionat conform planului, dar forţele atmosferice la viteze supersonice nu au fost înţelese pe deplin de către ingineri, afirmă un raportul realizat de Agenţia Spaţială Europeană şi publicat recent. ,,Computerul a funcţionat conform datelor noastre,” a afirmat David Parker, din cadrul ESA: ,,Însă trebuia anticipat faptul că rotaţia modului va ajunge la maximum. Software-ul ar fi trebui să fie mai robust, mult mai bine proiectat,” a adăugat el. 

• Astrofizicienii au fotografiat pentru prima dată zeci de exocomete din jurul stelelor
• Brațul uman continuă să dezvolte o arteră în plus. Iată la ce ne-ar putea folosi

De asemenea, comunicarea defectuoasă dintre Thales Alenia Space şi Honeywell au contribuit la această problemă, afirmă Parker, subliniind că ESA şi-a asumat întreaga responsabilitate.

Problemele din prima misiune vor fi analizate cu atenţie pentru a nu fi repetate în cadrul următoarei misiuni a roverului ExoMars pentru detectarea formelor de viaţă, ce a fost programat pentru anul 2020.  

O rotaţie puternică realizată într-o fracţiune de secundă  a supraîncărcat senzorii modulului, furnizând informaţii conform cărora modulul ar fi aterizat pe sol. În urma informaţiilor, Schiaparelli a catapultat paraşuta mai devreme, modulul prăbuşindu-se cu o vitează de 540 de km/s. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: