Cercetătorii au început să observe efectele grelinei asupra capacităţii cognitive a creierului din 2006, odată cu publicarea unui studiu în Nature Neuroscience, care a demonstrat că un şoarece injectat cu hormonul foamei avea performanţe cognitive îmbunătăţite chiar şi cu 40%, relatează Curiosity.
Cercetări ulterioare au arătat că grelina împiedică moartea celulelor nervoase.
Un studiu din 2017, publicat în Journal of Neuroscience, prezintă faptul că grelina ajută la menţinerea în funcţiune a celulelor nervoase a şoarecilor cu boala Parkinson, iar alt studiu publicat în acelaşi an în Journal of Neuroendocrinology arată că injecţiile cu grelină au îmbunătăţit memoria şi orientarea spaţială a şoarecilor cu boala Alzheimer. Cele două studii au fost efectuate de Dr. Jeffrey Davies, de la Universitatea Swansea, din Regatul Unit.
Pentru unii, acest lucru poate suna contraintuitiv – cum un hormon care dă starea de foame poate îmbunătăţi funcţia creierului. Un posibil răspuns se află chiar în teoria evoluţiei. Pentru un animal înfometat din sălbăticie, este nevoie de o minte puternică pentru a găsi următoarea masă – viaţa animalului depinde de asta.
Nu înseamnă totuşi că este bine să sari mese (mai ales micul dejun) sau să ai un deficit caloric, care poate da alte probleme, întrucât o nutriţie sănătoasă este şi ea asociată cu capacităţi cognitive bune.
De asemenea, efectul grelinei este pe termen lung, cu primele efecte apărând după câteva săptămâni.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Un medicament care promite tratarea Alzheimer-ului a fost testat pe oameni
Riscul apariţiei bolii Alzheimer s-ar putea dubla la persoanele care dorm mai mult
Noul tratamentul care inversează efectele bolii Alzheimer