O scrisoare fascinantă a lui Einstein a fost vândută la o licitaţie cu o sumă imensă. Oferă noi indicii despre teoria relativităţii
Scrisoarea i-a fost adresată lui Arthur L. Converse din Malcom, Iowa, şi a fost vândută de casa de licitaţii Nate D. Sanders. Licitarea a început la suma de 15.000 de dolari pe 30 martie şi a fost vântută la valoarea de 53.503,75 de dolari la un cumpărător a cărui identitate nu a fost dezvăluită, informează Seeker.
În imaginea de mai jos, Einstein i-a trimis lui Converse o scrisoare în care explica reconcilierea teoriei relativităţii cu experimentele cu electroscoape, instrumente de măsurat încărcătura electrică.
Credit: Casa de licitaţii Nate D. Sanders
În această scrisoare, Eistein a precizat că poate exista o diferenţă de voltaj în măsurători, nivelul depinzând de distanţa de suprafaţa Terrei. Acesta a adăugat şi că singura asumpţie pe care cineva trebuie să o facă este că există o diferenţă în voltajul de la suprafaţa Pământului şi atmosfera superioară. Mai mult, acesta a spus că electroscopul, în acest caz (cazul experimentului), s-ar comporta ca şi cum ar fi în interiorul unei sfere încărcate cu energie.
Nu este evident care este experimentul lui Converse, sau măcar dacă exista acest experiment şi nu era doar un exerciţiu de gândire. Renumitul fizician spune că nu există nicio problemă între explicarea unui rezultat experimental cu teoria standard a electrostaticii. Din întrebările lui Converse de mai jos, se pare că acesta efectua un experiment (chiar şi în gând) care implica variaţia încărcăturii sarcinii electrice în funcţie de distanţa faţă de suprafaţa Pământului.
Credit: Casa de licitaţii Nate D. Sanders
Credit: Casa de licitaţii Nate D. Sanders
Teoria relativităţii restrânse
Pentru a detalia, teoria relativităţii restrânse se referă aici la electrostatică, în sensul că unifică electricitatea şi magnetismul, văzându-le ca acelaşi lucru, dar în diferite cadre. Teoria explică de ce un fir conectat la o baterie va atrage alt fir dacă curentul merge în aceeaşi direcţie şi l-ar respinge dacă s-ar deplasa în direcţii opuse.
De asemenea, în teoria relativităţii restrânse, există un fenomen numit contracţia Lorentz, sau contracţia lungimii. Un obiect care se deplasează cu viteze foarte mari va fi observat având lungimile mai mici decât în mod normal. Spre exemplu, o rachetă de 100 de metri mişcându-se la viteze apropiate de viteza luminii va fi observată mai scurtă pe direcţia sa de mişcare.
În fir, pentru că electronii din fir „văd” protonii mişcându-se având o dimensiune mai mică, aşadar cantitatea de încărcătură pozitivă din fire pare mai mare la electroni, iar firele sunt atrase unele de altele. În cazul curenţilor în direcţii opuse, electronii văd un „esces” de încărcătură negativă, iar firele se resping.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: