Cum poate fi neuroştiinţa o armă împotriva falsificării banilor
Falsificarea bancnotelor reprezintă printre cele mai frecvente infracţiuni în lumea întreagă, dar este dificil de estimat valoarea totală de bani contrafăcuţi, relatează Financial Times.
Băncile şi autorităţile se confruntă cu o mare problemă în ceea ce priveşte depistarea acestor bancnote false şi a acestor infracţiuni, deoarece este fizic imposibil de monitorizat traseul fiecărei bancnote în parte – aici ar trebui să intervină spiritul de observaţie al oamenilor.
Întrebările centrale ale studiului efectuat de Eagleman au fost directe: ce detalii observăm sau nu observăm şi de ce? Ce trăsături pot fi uşor observabile? Dintre toate măsurile anti-fraudă ale autorităţilor, care funcţionează şi cum eforturile acestora pot fi eficientizate?
Altfel spus, miza Băncii Centrale Europene a fost crearea unei bancnote care poate fi mai uşor observabilă de omul de rând în cazul existenţei unui fals.
Cercetătorul şi echipa sa au descoperit că oamenii sunt mai neatenţi la astfel de lucruri decât se aşteptau. Primeşti restul de la casier şi îl pui în buzunar, fără ca măcar să te uiţi la el. Acest lucru, explică cercetătorul, are de-a face cu felul în care percepem lumea. Spre deosebire de un aparat foto, spre exemplu, creierul nostru nu are capacitatea de a observa toate lucrurile în acelaşi timp, ci se concentrează pe câteva trăsături relevante. Astfel, chiar dacă acordăm mai multă atenţie unei bancnote, o vom examina în termeni generali, precum dimensiunea şi culoarea.
După mai multe teste, specialistul a putut veni cu câteva recomandări pentru BCE.
Recomandările
Prima recomandare a fost ca simbolul de pe bancnotă să fie o faţă, nu o clădire, pentru că mintea noastră este specializată în observarea şi distingerea figurilor. Din nefericire, banca a avut o problemă în punerea de acord a feţei: trebuia să fie o personalitate uşor de recunoscut de oricine şi în acelaşi timp să fie relevantă pentru toate ţările Uniunii Europene. Într-un final, au reuşit să selecteze figura mitologică Europa, iar bancnotele noi de 50 de euro vor fi tipărite începând cu luna aprlie 2017.
Totuşi, nu există o singură versiune a acestei figuri, ceea ce poate fi problematic în recunoaşterea uşoară a figurii autentice.
Altă recomandare a presupus ca toate bancnotele euro să aibă aceeaşi dimensiune, ceea ce ar determina ca persoana care o primeşte să se uite la bancotă pentru a verifica dacă este cea care trebuie. Un lucru imposibil de realizat întrucât ar presupune schimbarea maşinilor de tipărit.
Ultima recomandare avea în vedere elementul care stătea la baza acestei probleme: bancnotele sunt încărcate cu simboluri care nu aveau nicio legătură cu securitatea: copaci, păsări, peisaje, steaguri şi alte lucruri care umpleau bancnota. Acesta a sugerat renunţarea la aceste simboluri sub pretextul că multitudinea de simboluri distrage atenţia. Este suficientă o hârtie albă cu o singură hologramă în mijloc, pe care bancnotele contrafăcute nu o pot imita.
Oficialii băncii au respins această sugestie pe principii care ţin de cultură. O bancnotă este, printre altele, şi un indicator cultural al ţării respective (sau al grupului de ţări în cazul UE).
Astfel, studiul s-a încheiat în mare parte cu un insucces, dar o concluzie interesantă este că neuroştiinţa poate ajuta în multe domenii, practic, în orice domeniu care are o legătură, chiar tangenţială, cu omul. Conform spuselor lui Eagleman, „pentru a îmbunătăţii societatea în care trăim, trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a înţelege detaliile creierelor care o compun”.
David Eagleman este un neurosavant la Universitatea Stanford. Este autorul bestsellerelor Sum şi Incognito şi creatorul seriei televizate The Brain a BBC.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Ţara în care există bancnote tactile pentru nevăzători
Bancnota de un trilion de dolari şi povestea ei incredibilă – FOTO
Stema României a fost modificată. Cum vor arăta noile drapele, sigilii, bancnote şi monede