Studiul a fost publicat în Journal of Personality and Social Psychology şi a fost efectuat de Yonat Zwebner, doctorand la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Împreună cu colegii săi au efectuat o serie de experimente care au inclus participanţi din Franţa şi Israel, relatează Science Daily.
În fiecare experiment, participanţilor li se arăta o fotografie şi erau întrebaţi să selecteze un nume dintr-o listă de 4-5 nume care trebuia să corespundă cu faţa. Procentul de succes a fost 25-40%, comparativ cu probabilitatea de 20-25% dacă numele era ales la întâmplare.
Cercetătorii au emis ipoteza conform căreia această capacitate este asociată cu stereotipurile culturale, adică un om este capabil să găsească numele corect pentru o figură atunci când este de aceeaşi naţionalitate. Acest aspect a fost dovedit în experimente, francezii s-au descurcat mai bine atunci când aveau de ales exclusiv nume şi figuri franceze decât atunci când trebuiau să asocieze nume şi figuri israeliene. Acest lucru a fost valabil şi invers.
Într-un alt experiment, cercetătorii au folosit un computer cu un algoritm de învăţare care îl ajuta să asocieze numele cu figurile. Procentul de reuşită a fost 54-64%, comparativ cu 50% cum era în mod normal.
Miza studiului a fost în ultimă instanţă de a vedea cum normele culturale sunt instituite la nivel inconştient, Zwebner menţionând că „suntem familiari cu un asemenea proces de la alte stereotipuri, precum rasa sau genul, unde, câteodată, aşteptările stereotipice ale altora ne influenţează. […] Aceste descoperiri sugerează că figura reprezintă expectanţele sociale cu privire la modul în care o anumită persoană trebuie să arate”.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
O nouă descoperire demonstrează că faţa umană are ”aceleaşi trăsături precum posteriorul primatelor”
Stereotipurile legate de masculinitate îi complexează pe bărbaţi
Cum văd chinezii lumea. Harta stereotipurilor: ”De ce îl urăsc germanii în continuare pe Hitler?”