Un nou mister a fost rezolvat! De ce nucleul Pământului rămâne solid, deşi este mai încins decât Soarele

15 02. 2017, 00:00

În interiorul topit al Pământului se află o masă de fier cristalizat care are aproximativ mărimea Lunii. În interiorul Pământului, presiunea este de 3,5 milioane de ori mai mare decât la suprafaţă, iar temperatura este în medie de 6.000 de grade Celsius. 

În cadrul unor astfel de condiţii moleculele încep să vibreze, fenomenul este cunoscut cu denumirea de difuziune şi provoacă instabilitatea atomică a nucleului din fier, transformând cristalele în lichid. Însă în interiorul miezului bucăţile din fier alunecă sub forma lichidului ca mai apoi să fie reinserate. Cercetătorii au comparat procesul cu cel al ,,amestecării cărţilor de joc,” potrivit Mail Online

Reciclarea atomică previne pierderea solidităţii nucleului din fier. Teoria lansată de KTH Royal Institute of Technology din Suedia oferă noi informaţii privind nucleul necercetat al Pământului. 

Rezultatele au fost obţinute în urma simulărilor computerizate laborioase realizate utilizând Triolith, unul dintre cele mai mari supercomputere ai Suediei. 

Simulările le-au permis să reinterpreteze observaţiile realizate acum trei ani de către experţii din cadrul Livermore Lawrence National Laboratory din California. ,,Aparent, datele au confirmat stabilitatea fierului din nucleu, informaţia era chiar în faţa noastră, dar nu reuşeam să o înţelegem,” delcară Dr. Anatoly Belonoshko, principalul autor al lucrării. 

Prin schimbarea continuă a poziţiei moleculelor şi a energiei se formează entrofie, care în cele din urmă face ca nucleul să rămână solid. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cercetătorii au dezlegat un mister vechi de 300 de ani despre nucleul intern al Terrei, elementul ce permite vieţii să existe
 
Cum arată în realitate „răţuşca de cauciuc” – cometa cu care sonda spaţială Rosetta se va întâlni peste cîteva zile?
 
5 mari enigme ale planetei Pământ
 
Unde este ascuns „gazul nobil” care lipseşte din atmosfera Pământului? Un vechi paradox ştiinţific este pe cale de a fi lămurit