În mare parte, dintre cele 7 octilioane de atomi ai corpului uman, sunt atomi de hidrogen, produşi de Big Bang acum 13,8 miliarde de ani. Restul sunt produşi după formarea Universului în urma ciocnirilor stelelor antice, iar o mică parte provin de la radiaţiile cosmice din afara Sistemului Solar.
Aşa cum a spus şi Carl Sagan într-un episod din Cosmos, „azotul din ADN, calciul din dinţi, fierul din sânge, carbonul din plăcinta cu mere au originea în stelele neutronice. Suntem făcuţi din praf stelar”.
Credit: Credit: Jennifer Johnson
Jennifer A. Johnson, un astronom de la Ohio State University, a trecut într-un tabel periodic originea fiecărui element. Pentru a fi relevant pentru corpul uman, tabelului periodic îi lipsesc elementele care nu se găsesc în corpul uman, sau unde a fost cazul, pentru a nu arăta ciudat, le-a trecut cu gri.
Credit: Cmglee/Wikimedia
Acest tabel diferă faţă de cel care apare pe Wikipedia, întrucât, conform lui Johnson, versiunea aceasta este neclară în unele locuri, iar în altele chiar greşită. Aceasta spune că „stelele mari” şi „stelele mici” din versiunea Wikipediei este ambiguă, pentru că nucleosinteza (energia şi neutronii eliberaţi care duc la formarea elementelor) nu are de-a face cu raza unei stele. De asemenea, informaţia despre litiu este incorectă. Izotopul de 6Li provine în urma radiaţilor cosmice, dar 7Li este mai răspândit şi provine din moartea stelelor cu masă mică, precum piticele roşii.
Sursa: Science Alert, Wikipedia
Vă recomandăm să citiţi şi următoatoarele articole:
Din câţi atomi este alcătuit corpul uman? Zece lucruri uimitoare pe care nu le ştiai despre tine