Vineri, 20 ianuarie 2017, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, din Bucureşti, a avut loc o discuţie despre omul şi savantul Stephen Hawking şi despre contribuţia sa la cunoaşterea ştiinţifică, cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani.
Intitulat „Cum funcţionează universul? Dialog inspirat de Stephen Hawking”, evenimentul cu intrare liberă a strâns circa 100 de persoane, marea majoritate fiind tineri. Vorbitorii de la dezbaterea liberă au fost Gheorghe Stratan (cercetător IUCN-Dubna şi IFN-HH din Măgurele şi traducător al cărţilor lui Stephen Hawking), Gina Isar (cercetător la Institutul de Ştiinţe Spaţiale), Adrian Sonka (cercetător la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”), Vlad Zografi (coordonatorul colecţiei de ştiinţă a Editurii Humanitas) şi moderatorul discuţiei, Corina Negrea (realizator emisiuni Radio România Cultural).
Vlad Zografi, coordonatorul colecţiei de ştiinţă a Editurii Humanitas, a afirmat că la baza tuturor domeniilor ştiinţifice stă fizica, cu menţiunea că acest lucru nu trebuie înţeles într-un sens reducţionist. Acesta i-a amintit pe câţiva dintre savanţii care au fost exponenţii domeniului ştiinţific înaintea lui Stephen Hawking, începând cu Newton şi ajungând la la Einstein şi Feynman.
În privinţa lui Hawking, Vlad Zografi a făcut referire la condiţia savantului care l-a făcut să ajungă în scaun cu rotile de la o vârstă relativ tânără, afirmând că această situaţie a contribuit la succesul lui, aceasta fiind „carisma lui”, în „contextul unei ere care a dezvoltat o atenţie pentru oamenii cu handicap”. Ca savant, Hawking că a legat domenii din fizică ce până la el nu au fost legate, precum teorii ale undelor gravitaţionale cu găurile negre şi „prima tratare cuantică a găurilor negre,” a mai adăugat Vlad Zografi.
Gheorghe Stratan: Pentru savantul britanic a primat interesul financiar
În opinia lui Gheorghe Stratan, cercetător IUCN-Dubna şi IFN-HH la Măgurele şi traducător al cărţilor lui Stephen Hawking, dificultatea cu care un personaj precum Stephen Hawking poate fi definit, din punct de vedere uman, faptul că s-a revoltat împotriva condiţiei sale înseamnă „o victorie a unui om împotriva propriei soarte”. Succesul acestuia a fost şi datorită talentului de scriitor.
Stratan a avut şi câteva critici, în legătură cu onestitatea acestuia ca scriitor de literatură de popularizare a ştiinţei. Acesta a spus că Hawking scria despre încetinirea expansiunii universului în condiţiile în care în lumea ştiinţifică se dovedise că se întâmpla exact opusul. Conform lui Stratan, pentru savantul britanic a primat interesul financiar.
Gheorghe Stratan a mai ridicat şi problema traducerii acestor cărţi, întrucât în limba română (şi nu numai) există probleme cu vedere la traducerea din limba engleză. Nu există terminologie pentru astfel de concepte în limba română, astfel sunt supuse interpretării.
Totuşi, ca om de ştiinţă, Stephen Hawking este „exponentul astrofizicii” şi a ştiut să atragă publicul către astfel de probleme complexe. Faptul că a scris şi cărţi pentru copii este o strategie bună de a atrage populaţia tânără spre ştiinţă, a argumentat cercetătorul Gheorghe Stratan.
”Pseudoştiinţa este într-adevăr o problemă”
În continuare, acesta a atras atenţia asupra răspândirii informaţiilor false în acest domeniu, lucru tot mai des întâlnit, chiar şi în lumea ştiinţifică. ”Pseudoştiinţa este într-adevăr o problemă care poate fi evitată cu o abordare mai critică. De asemenea, o mai mare implicare în popularizarea ştiinţei, chiar din partea oamenilor de ştiinţă, va reduce influenţa pseudoştiinţei,” a afirmat el.
La rândul ei, Gina Istrat, cercetător la Institutul de Ştiinţe Spaţiale, a argumentat că popularitatea lui Stephen Hawking se motivează şi prin faptul că poate explica foarte simplu noţiuni complicate de fizică. De asemenea, a fost capabil să ridice probleme de actualitate, ceea ce l-a făcut să rămână mereu relevant.
Din punctul de vedere al unui astronom, Adrian Sonka a afirmat că „Stephen Hawking îi pune la muncă pe cei care practică astronomia”, aceştia trebuie să observe dacă găurile negre se evaporă, conform teoriei fizicianului. Cărţile lui sunt serioase, de aici şi popularitatea, în sensul că se bazează şi se află în proximitatea articolelor ştiinţifice.
Stephen Hawking s-a născut la 8 ianuarie 1942. După doctoratul susţinut la Cambridge, Hawking devine titularul catedrei de matematică de la aceeaşi universitate. Împreună cu colegul său Roger Penrose a elaborat teoria conform căreia găurile negre emit radiaţie şi că timpul şi spaţiu au început odată cu Big Bang-ul. De asemenea, face parte din fizicienii care au căutat o teorie unificatoare ce ar explica întregul univers. În afară de contribuţiile academice, este unul dintre oamenii de ştiinţă care au căutat să popularizeze ştiinţa.
În limba română au apărut operele Scurtă istoria a timpului (1994), Visul lui Einstein şi alte eseuri (1997), Universul într-o coajă de nucă (2004), O mai scurtă istorie a timpului (2007), Marele plan (2012), Teoria universală. Originea şi soarta universului (2014). De asemenea, a scris şi cărţi pentru copii: George şi cheia secretă a universului (2009), George în căutare de comori prin Cosmos (2010), George şi Big Bangul (2012), George şi codul indescifrabil (2016).
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: