NOBEL 2016 FIZICĂ.Câştigătorii premiului Nobel sunt David J. Thouless, F. Duncan M. Haldane şi J. Michael Kosterlitz

David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz sunt câştigătorii premiului Nobel pentru Fizică din 2016. Premiul a fost acordat pentru ,,descoperirile teoretice despre fazele tranziţiilor topologice şi  fazele topografice ale materiei”.

Laureaţii premiului Nobel 2016 au deschis o nouă poartă în ceea ce priveşte diferitele stări ale materiei. Utilizând metode matematice avansate, aceştia au studiat fazele neobişnuite sau stările materiei, cum ar fi superconductorii, superfluidele sau straturile magnetice. Mulţumită muncii lor, cercetătorii vor putea explora fazele neobişnuite ale materiei. 

• O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor
• S-a descoperit că astronauții procesează sarcinile mai lent în spațiu

David J. Thouless                                       F. Duncan M. Haldane                               J. Michael Kosterlitz

Kosterlitz şi Thouless au studiat fenomenul care apare într-o lume plată pe suprafeţe sau în interiorul straturilor extrem de subţiri care pot fi considerate bidimensionale, comparat cu cele tridimensionale  (lungime, lăţime şi înălţime), care în general sunt uşor de descris. De asemenea, Haidane a studiat materia care se formează sub formă de fire, atât de subţiri încât pot fi considerate unidimensionale.

Descoperirea lor a furnizat informaţii importante în ceea ce priveşte înţelegerea teoretică a misterelor materiei, oferind noi perspective asupra dezvoltării materialelor inovative.

Prima reacţie a profesorului Duncan Haldane a fost : “Am fost aşa cum este toată lumea, extrem de surprins. Şi extrem de bucuros… Foarte multe noi descoperiri care se bazează pe aceste cercetări vor avea loc.”

Anul trecut, premiul Nobel pentru Fizică le-a fost atribuit cercetătorilor japonez Takaaki Kajita şi canadian Arthur B. McDonald, pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă.

Din anul 1901, premiul pentru Fizică a fost acordat de 109 ori şi au fost 201 de laureaţi, între care doar două femei: Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer. De 47 de ori premiul a fost acordat unui singur laureat. Totodată, John Bardeen a primit un Nobel pentru Fizică de două ori.

Cel mai tânăr dintre laureaţii Premiilor Noben a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu tatăl său, în 1915. Cel mai vârstnic laureat  este Raymond David Jr., care avea 88 de ani când a primit premiul pentru fizică, în 2002.

Sezonul Nobel a debutat luni, când cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a fost recompensat cu premiul pentru medicină pe 2016, pentru descoperirea mecanismului autofagiei. Erorile în aceste gene pot cauza o serie de boli, iar aceste descoperiri vor ajuta la explicarea cauzelor unor boli precum cancerul sau boala Parkinson.

Sezonul Nobel 2015 va continua, miercuri, cu premiul pentru chimie. Joi, va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru literatură.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii pentru Fizică primesc o medalie care reprezintă Natura, în forma unei zeiţe, asemănătoare cu Isis, care iese dintre nori şi are în mâini cornul abundenţei, iar vălul care îi acoperă faţa austeră este susţinut de Geniul Ştiinţei.

Pe medalie este inscripţionat un citat inspirat din Vergilius Aeneid: Inventas vitam juvat excoluisse per artes (Invenţiile îmbogăţesc viaţa, pe care arta o înfrumuseţează), iar mai jos este gravat numele laureatului. Designul apartine lui Erik Lindberg.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Numele nominalizaţilor şi alte informaţii despre aceştia sau despre procesul de selecţie nu pot fi făcute publice timp de 50 de ani.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Fizica a fost primul domeniu de acordare a premiilor menţionat în testamentul lui Alfred Nobel, prin care savantul şi omul de afaceri suedez hotăra ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii”.