Cine sunt eu? Este ”sinele” o iluzie sau o realitate?

 În cadrul lucrării despre ,,Sine”  s-a discutat efectul Alzheimerului asupra sinelui personal.

Acesta afirmă în primul său paragraf că mama sa a împlinit 100 de ani. La această vârsta femeia nu se mai poate mişca şi nu mai poate vorbi, însă îşi recunoaşte familia, zâmbeşte atunci când o vizitează nepoţii. Face grimase atunci când cineva vorbeşte despre ea şi îşi exprimă frustrarea atunci când nu poate vorbi. Este ea cu sine? Bineînţeles, afirmă Robert Lawrence Kuhn.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

Ce este sinele?

Sinele este uşor de descris însă greu de descifrat. O parte este filozofie a minţii, alta este partea biologică a creierului, acestea se combină într-o idee eluzivă: filozofia continuităţii şi biopsihologia unităţilor fizice. Atât în pozele unei persoane din clasa a cincea, cât şi în momentul în care se uită în oglindă când este adult, este vorba despre aceeaşi persoană. 

Există un ,,eu”?

Filozoful scoţian din secolul XVIII David Hume denunţă noţiunea de sine. Parafrazândul pe Hume,  filozoful John Searle afirmă ,,De fiecare dată când stau pe gânduri mă întreb > tot ce obţin este o durere de cap”.

Pentru Searle ,,sinele” nu poate fi definit, acel sine care rămâne în ciuda tuturor schimbărilor pe care le suferă persoana. ,,Trebuie să acceptăm că există un sine pentru a da sens comportamentului raţional. Vrem să descoperim ,,sufletul” care stă la baza tuturor lucrurilor… desigur acesta nu există,” a declarat Searle.

Filozoful britanic Colin McGinn îi dă dreptate lui Searle. Pentru el sinele înseamnă ignorarea creierului. ,,Sinele ar putea fi ceva real dacă este înrădăcinat în creier. Unitatea sinelui ar trebui să fie o funcţie a ceea ce se află în creier”.

McGinn declară: ,,Înţelegerea conceptului de sine este foarte limitată deoarece o experimentăm din primele etape ale vieţii atunci când spunem ,,eu”, însă nu ştim exact ce înseamnă acest ,,eu” decât faptul că este o stare mentală”.

McGinn se îngrijorează că teoriile despre ,,sine” pot ,,reduce ideea de identitate personală” care persistă de-a lungul timpului.

Este ,,sinele” o iluzie?

Unii experţii afirmă că nu există niciun mister deoarece nu există un ,,sine”. Parapsihologul Susan Blackmore declară ,,Nu există niciun motiv pentru care ar trebui să credem că există o continuitate reală. Dacă priveşti la cum este corpul şi creierul uman nu putem găsi loc pentru un lucru numit ,,sine”.

Blackmore consideră că oamenii au inventat acest sentiment: ,,Iluzia continuităţii este creată doar atunci când o cauţi”. 

Filozoful Daniel Dennett consideră că mentalitatea umană despre ,,sine” este o iluzie creată prin intermediul experienţelor oamenilor. Acesta oferă o analogie a unui obiect cu un anumit centru gravitaţional care este o abstractizare, nu un lucru concret, deşi oameni îl tratează ca pe ceva real.

,,Sinele este centrul gravitaţii narative,” a declarat Dennett. ,,Sinele este creat dintr-o arhivă de amintiri, proiecţii, planuri şi dorinţe, un profil psihologic,” a adăugat el. 

Sursa: Live Science

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: