De-a lungul istoriei au existat numeroase societăţi, care după ce şi-au atins apogeul, s-au prăbuşit, practic, peste noapte. Prin analizarea evoluţiei comunităţilor neolitice care au existat în urmă cu aproape 9000 de ani, arheologii au reuşit să creeze un tipar cu ajutorul căruia să poată identifica acele semnele care prevestesc declinul subit al populaţiilor umane.
În cadrul unui nou studiu, o echipă formată din cercetători de la Universitatea din Maryland şi University College London au investigat date referitoare la 2.378 de situri arheologice neolitice din Europa pentru a afla dacă declinul populaţiilor care au lăsat acele urme s-a datorat schimbărilor prin care a trecut ecosistemul în care comunităţile trăiau. Specialiştii susţin că declinul ar putea indica o ,,reorganizare majoră” a acelor populaţii şi, într-un final, chiar declinul acestora.
În epoca neolitică, comunităţile umane au crescut în număr semnificativ faţă de perioadele anterioare, ca rezultat al dezvoltării agriculturii şi al tehnologiilor care au apărut ulterior. Istoricii susţin că aceste progrese pe care omenirea le-a făcut au fost benefice, dar, în acelaşi timp, au dus la apariţia unei perioade de instabilitate.
Pe parcursul cercetării, experţii au analizat două tipuri de semnale: cele asociate declinului subit al populaţiilor umane şi cele oscilante. ,,Declinul subit descrie perioada oscilantă de timp necesară unei populaţii pentru a se recupera după şocuri cum sunt cele provocate de apariţia unor boli, a războaielor sau a unor dezastre agricole. Oscilaţiile descriu acele perioade de timp cuprinse între momentele de declin ale unor populaţii şi producerea unui dezastru total”, susţin oamenii de ştiinţă.
În cadrul investigaţiei pe care au realizat-o, echipa de cercetători a aflat că semnele care prevestesc declinul unei populaţii se află în strânsă legătură cu momentul producerii dezastrului prin care acea societate urmează să treacă. Pentru a previziona acele indicii, specialiştii au creat un model care ne-ar putea ajuta astăzi să interpretăm factorii care conduc la provocarea unor catastrofe de proporţii. Printre aceştia: schimbările climatice, epuizarea resurselor naturale, epidemiile sau războaiele.
Experţii susţin că modelul pe care l-au creat ar putea, de asemenea, să fie folosit pentru a previziona dacă societăţile din viitor vor întâmpina aceeaşi soartă ca şi cele din perioada neolitică pe care cercetătorii le-au studiat.
Sursa: Mail Online
Vă mai recomandăm şi: 5 detalii bizare care au schimbat decisiv cursul istoriei. Ce drog folosea Moise
5 mituri demontate despre Vlad Ţepeş. Cum a ajuns voievodul să fie asociat cu personajul Dracula