,,Acoperişul imposibil”, iluzia optică care pare că încalcă legile gravitaţiei – VIDEO

Când trei bile sunt amplasate pe acoperişul casei, ele refuză să cadă. Unii ar putea crede că cel aflat în spatele acestui fenomen a descoperit o cale să încalce legile geometriei şi pe cele ale gravitaţiei.

Creatorul acestui truc impresionant este profesorul şi matematicianul Kokichi Sugihara, de la Universitatea Meji din Kawasaki, Japonia.

• Un fenomen întâlnit pe aproape toate continentele Pământului ar putea exista și la polii Soarelui
• O cometă „centaur” a erupt de patru ori în mai puțin de 48 de ore

,,Creierul interpretează cele două părţi ale acoperişului ca având aceeaşi formă”, susţine Sugihara. 

Perpendicularitatea este un exemplu de simetrie, iar în cazul ,,acoperişului imposibil” simetria apare prin construirea unei axe perpendiculare cu secţiunea laterală a acoperişului.

Sugihara este faimos pentru construirea iluziilor optice 3D, care îi fac pe oameni să se îndoiască de veridicitatea legilor naturii.

Deşi trucul este dezvăluit, oamenii tind să vadă aceeaşi iluzie după ce structura îşi reia forma ,mistică”. După studierea mai multor forme, Sugihara a realizat că mintea umană va alege întotdeauna cele mai rectangulare configuraţii atunci când încearcă să descifreze aspecte care pot fi interpretate în mai multe moduri.

Acest maestru al iluziilor utilizează un program pe calculator care interpretează liniile cu două dimensiuni ca fiind obiecte tridimensionale. 

Creierul nostru este păcălit de această iluzie deoarece forma nu îşi arată adâncimea.

Cum funcţionează o iluzie optică?

Iluziile optice reprezintă dispunerea mai multor modele, imagini şi culori, iluzioniştii modelându-le pentru a ne păcăli creierul. Când lumina ajunge pe retina ochiului, ea are nevoie de o zecime de secundă pentru ca  mintea umană să transforme semnalul în percepţie.

Neurologul Mark Changizi a afirmat că întârzierea neuronală ne modifă modul în care creierul percepe lumea din jur.

Pentru început, creierul interpretează un obiect bazându-se pe componente de bază, precum culoarea, adâncimea şi forma, care sunt grupate în funcţie de similarităţi, furnizând informaţii despre marginile distincte ale fomelor vizuale.

Sursa: Mail Online

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: