Semne care prevestesc infarctul

“Uneori, infarctul nu are semne prevestitoare. Un pacient în  plină stare de sănătate acuză o gheară care îi strânge inima. Durerea este atât de puternică încât face imposibilă desfăşurarea oricărei activităţi şi este acompaniată de transpiraţii intense,  slăbiciune,  stare de rău general. În alte cazuri, pacientul poate prezenta indispoziţie, durere toracică trecătoare, dureri de cap premergătoare infarctului miocardic, aceste manifestari survenind pe fondul unor perioade încărcate emoţional, de stres şi suprasolicitare “, spune medicul  Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

Arterele coronare, în număr de trei, sunt responsabile pentru buna funcţionare a inimii. “Una dintre acestea, artera descendentă anterioară, alimentează cel mai mare teritoriu din inimă. Odată circulaţia oprită în una dintre aceste artere, celulele aferente, care nu mai primesc oxigen şi substanţe nutritive, încep să moară în câteva minute. Procesul poate continua până la distrugerea totală a zonei miocardice afectate.

Din fericire, inima reuşeşte să-şi deschidă o reţea subţire de vase colaterale care aduc sânge din zonele sănătoase şi ajută o parte din celulele miocardice afectate să supravieţuiască ‘’, precizează medicul pentru Gândul.

Mortalitatea în infarctul miocardic netratat este foarte mare, peste 50%. “Din acest motiv, orice suspiciune de infarct miocardic impune apelarea numărului de urgenţă 112 şi transportul rapid la spital. Tratamentul intraspitalicesc are ca principal obiectiv creşterea aportului de sânge către zona de infarct, fie prin desfundarea vasului afectat, fie prin sprijinirea şi cresterea reţelei colaterale. În ultimii 20 de ani s-au obţinut progrese foarte mari prin tehnicile de angioplastie coronariană şi implantare de stent. Prin aceste metode zona înfundată de artera coronară este deblocată, iar sângele ajunge din nou la celulele inimii care au reuşit să supravieţuiască până la momentul respectiv. Observăm din start că este important ca pacientul să ajungă cât mai repede la angioplastie, în acest fel va supravieţui un procent mai mare din masa musculară miocardică”,  afirmă medicul Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.

Infarctul la tineri 

 Stresul la vârste tinere survine pe fondul unui mod de viaţă defectuos, “sedentar, cu excese şi administrarea de substanţe stimulante care cresc riscul de infarct miocardic. Deoarece la vârsta tânără circulaţia colaterală a inimii nu este dezvoltată, riscul de deces este mai mare în cazul apariţiei unui infarct. Din experienţa mea de chirurg cardiac apar variaţii mari între dimensiunea şi aspectul vaselor coronare în funcţie de modul de viaţă al pacienţilor. Priveşte coronarografia unui pacient şi vei afla multe despre modul său de viaţă ar putea fi un dicton al lumii moderne. Acest fapt se vede la nivelul vaselor coronare, care sunt mult mai bine dezvoltate la o persoană activă şi mai subţiri la sedentari, fumători şi cei predispuşi la abuzuri alimentare”, mai spune medicul pentru Gândul.