Cum funcţionează sistemul digestiv şi care sunt bolile frecvente

Ştiaţi că de-a lungul vieţii, intestinele noastre procesează până la 50 tone de alimente şi lichid sau faptul că microbiomul poate fi responsabil de o serie de probleme precum depunerea grăsimilor până la factorul decisiv pe care îl exercită asupra emoţiilor noastre? Vreţi să aflaţi ce se întâmplă atunci când microbiomul este afectat şi cum tratăm afecţiunile apărute la nivelul sistemului intestinal? În continuare veţi găsi o serie de afecţiuni şi posibile tratamente ale acestora!

• O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor
• S-a descoperit că astronauții procesează sarcinile mai lent în spațiu

Noi, oamenii, avem nevoie de alimente pentru a trăi. Din ele, prin şi cu ajutorul sistemului digestiv, ne luăm porţia zilnică de energie pentru a asigua funcţiile vitale. Tocmai pentru că este responsabil de extragerea nutrienţilor din alimentaţie şi transformarea lor în energia atât de necesară funcţionării tuturor celorlalte sisteme ce ne compun organismul. Sistemul digestiv este responsabil de realizarea digestiei: transformarea substanţelor nutritive complexe din alimente în substanţe simple cu moleculă mică, ce pot fi absorbite, preluate în circulaţia sangvină sau limfatică şi conduse către ficat, transformate în energie şi “livrate” celorlalte organe ce nu ar putea funcţiona altfel.

În alcătuirea sistemului digestiv intră tubul digestiv (cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin şi glandele anexe ( ficat, pancreas ). În tubul digestiv, care porneşte de la gură şi ajunge la anus, hrana se descompune în părţi componente, în aşa fel încât să facă posibilă absorbţia în organism a vitaminelor, sărurilor minerale, glucidelor, grăsimilor şi proteinelor, toate cu rol important în obţinerea aportului energetic. Hrana ingerată, pe măsură ce străbate tubul digestiv, este supusă unui ansamblu de transformări, proces numit digestie.

Digestia începe în cavitatea bucală ( gură ) cu următoarele transformări :  masticaţia – tăierea şi înmuierea alimentelor cu salivă;  descompunerea amidonului din pâine în produşi glucidici mai simpli, cu gust dulce. Rezultatul digestiei bucale este bolul alimentar ( forma pe care o iau alimentele după ce sunt masticate şi amestecate cu saliva, imediat înainte de înghiţire ), pe care limba îl impinge în faringe – proces numit deglutiţie ( înghiţire ). Hrana amestecată cu salivă ajunge din faringe în esofag şi, de aici, în stomac.

Cavitatea bucală

Aici se mestecă hrana şi se amestecă cu salivă. Mestecarea este un proces ritmic, coordonat de trunchiul cerebral; ea se face cu ajutorul dinţilor, al limbii, al planşeului bucal, al buzelor şi, nu în ultimul rând, al salivei. Aceasta conţine o enzimă ”ptialina” – amilaza salivară – care acţionează asupra amidonului. Pentru ca alimentele să treacă din cavitatea bucală, este necesar ca acestea să fie mestecate de 25 – 40 de ori, pentru a se amesteca bine cu saliva. Zilnic, glandele salivare produc aproximativ 1000 ml de salivă, care conţine electroliţi, apă şi amilază salivară. Secreţia de salivă este coordonată exclusiv de centrii nervoşi. Probleme de sănătate ce pot apărea la nivelul gurii:

Stomatita

Stomatita este o boală care se poate dezvolta la orice vârstă – de la copii, la adulţi. Aceasta se manifestă prin virusul herpetic sau prin aftele bucale. Stomatita herpetică poate fi transmisă prin intermediul sărutului, al utilizării comune de alimente sau pahare, tacâmuri sau altele. Spre deosebire de stomatita herpetică, stomatita aftoasă nu este contagioasă, însă. Conform Bibliotecii Naţionale de Medicină din Statele Unite, virusul herpetic afectează peste 50% din populaţie până la vârsta de 20 de ani.

Citeşte continuarea în CSID!