Informaţiile prezentate de Buzsáki includeau imagini dezgustătoare ale unui cadavru uman, cu mai mult de 200 de electrozi introduşi în creier, dar şi rezultatul experimentului său – ce a detectat el prin acei electrozi sau ceea ce nu au reuşit să detecteze.
Buzsáki şi colegul său, Antal Berényi, de la Universitatea din Szeged (Ungaria) au mimat cea mai populară formă de stimulare a creierului. Ei au aplicat curent electric alternativ la exteriorul craniului cadavrului, iar electrozii din interiorul craniului au înregistrat foate puţin. Aproape toate fluxurile de curent au intrat în creier,dar într-o cantitate redusă.
”Într-un studiu mai amănunţit, am descoperit că până la 90% din curent a fost redirecţionat de către pielea care acoperă craniul. Pielea a acţionat ca un „şunt” în acest caz”, a declarat Buzsáki.
Studiul neobişnuit a sporit îndoielile multor participanţi la conferinţă cu privire la mecanismul şi eficacitatea transcraniană în ce privşte stimularea directă curentă (tDCS). Această metodă reprezintă un tratament experimental, neinvaziv, care foloseşte electrozii cu scopul de a oferi curenţi slabi în fruntea unei persoane. Această metodă e aferentă metodei TAC, care utilizează curentul alternativ.
Se cunosc puţine lucruri despre modul în care aceste tehnici ar putea influenţa creierul. Cu toate acestea, numeroase lucrări ştiinţifice au susţinut că aceste tehnici pot stimula starea de spirit, pot atenua durerea cronică şi chiar pot îmbunătiţi capacităţile oamenilor la matematică, fiindcă afectează, în mod direct, activitatea neuronală. Aceste afirmaţii au dus la dezvoltarea unui nou val de gadget-uri, care promit să facă oamenii mai inteligenţi şi mai fericiţi.
Cele mai multe dispozitive tDCS şi TACS livreză aproximativ 1-2 miliamperi de curent. Între timp, realizând măsurători ale electrozilor din interiorul mai multor cadavre, Buzsaki a calculat că cel puţin 4 miliamperi (ceea ce e echivalent cu descărcarea unui pistol cu electroşocuri) ar fi necesar pentru a stimula ativitatea neuronilor care trăiesc în interiorul craniului.
Buzsáki a menţionat că după ce a încercat 5 miliamperi pe propriul scalp s-a simţit ameţit. „Era alarmant”, spune el, avertizând oamenii să nu încerce o astfel de stimulare intensă la domiciliu.
”Cercetarea realizată pe cadavre ar trebui să enerveze mulţimea care favorizează tDCS şi TACS”, afirmă David Poeppel, neurolog şi psiholog de la Universitatea din New York.
Cercetătorul în domeniul Neuroştiinţei, Vince Clark, de la Universitatea din New Mexico (Albuquerque) a constatat, de exemplu, că aplicarea a 2 miliamperi de curent pe scalpul unei persoane timp de doar 30 de minute poate dubla viteza cu care persoana va învaţă un joc sau în care gamerii ar detecta o „ameninţare ascunsă”, prcum o bombă sau un lunetist.
Marom Bikson, un inginer biomedicale de la City College din New York, care utilizează modele computerizate şi creierele de şobolan pentru a studia mecanismele de tDCS şi TACS, spune că mulţi din domeniu deja au acceptat că 1 sau 2 miliamperi nu declanşează în mod direct sporirea activităţii.
”Folosirea cadavrelor pentru a testa aceste metode este o „alegere complicată”, deoarece ţesutul mort conduce electricitatea în mod diferit de ţesutul viu”, a explicat Marom Bikson.
Sursa: Science Mag
Vă recomandăm şi aceste articole: