Creierul uman ar putea fi setat să ne facă altruişti? Oamenii de ştiinţă au găsit zona responsabilă de bunătate

Cercetătorii de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) au încercat să folosească ştiinţa pentru a răspunde la aceeaşi întrebare.

Ei au ajuns la concluzia că „altruismul ar putea fi mai greu de educat decât se credea anterior”, afirmă Leonardo Christov-Moore, student post-doctoral la Institutul Semel de Neuroştiinţă şi Comportament Uman al UCLA.

• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
• Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

”Această cercetare indică, de asemenea, şi o metodă potenţială de a încuraja caracteristicile mai puţin egoiste şi mai mult altruiste. Acest lucru are un potenţial de inovare”, a declarat autorul principal al studiului, Marco Iacoboni, profesor de psihiatrie la UCLA.

Afirmaţiile vin în urma a două studii. În primul studiu, cercetătorii au analizat activitatea cerebrală a 20 de participanţi.

Acest lucru a fost realizat prin scanarea creierelor în timp ce participanţii priveau un filmuleţ în care o mână era înţepată cu un ac şi unde li s-a cerut să imite fotografii ale anumitor feţe ce reprezentau o serie de emoţii.

În special, oamenii de ştiinţă au analizat partea creierului cunoscută sub numele de amigdală, cortexul somatosenzorial şi insula anterioară. Aceste zone sunt asociate cu durerea, emoţiile şi imitarea altor persoane.

Participanţii au jucat apoi „jocul dictatorului”, o sarcină adesea folosită de cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale pentru a studia procesul de luare a deciziilor. Fiecărui participant i s-au dat bani (în joc), câte 10 dolari pentru 24 de runde. Ei puteau să păstreze banii sau să-i împartă cu un străin.

După scanare au ajuns la aceste rezultate: participanţii cu cea mai intensă activitate în cortexul prefrontal, asociată cu controlul impulsurilor, s-au dovedit a fi cei mai puţin generoşi, împărţind o medie de numai 1 – 3 dolari pe rundă. Doar o treime dintre participanţii care au avut cele mai puternice răspunsuri în zonele din creier asociate cu percepeţia durerii, emoţiilor şi imitării au fost cei mai generoşi. În medie, aceşti subiecţi au dat altor subiecţi aproximativ 75 % din banii lor.

Cercetătorii au atribuit această tendinţă „rezonanţei prosociale” sau impulsului de oglindire. Oamenii de ştiinţă consideră că impulsul este o forţă motrice primară din spatele altruismul.

„Cu cât mai mult avem tendinţa de a experimenta indirect stările celorlalţi, cu atât mai mult suntem înclinaţi să-i tratăm pe alţii aşa cum ne tratăm pe noi înşine”, a declarat Christov-Moore.

Al doilea studiu a utilizat metoda stimulării magnetice transcraniene, pentru care au fost recrutaţi 58 de participanţii.

Constatările ambelor studii sugerează căile posibile de urmat pentru a creşte nivelul de empatie, ceea ce este deosebit de important în comportamentul faţă de persoanele care au experimentat situaţii de desensibilizare.

„Studiul este o dovadă importanta a principiului că o procedură neinvazivă poate face oamenii să se comporte într-un mod mai prosocial”, a declarat autorul principal al studiului, Marco Iacoboni.

Sursa: The Independent

Vă recomandăm şi aceste articole: